Studiu APSAP: tot mai multi angajati din Romania sufera de epuizare profesionala

Tot mai multi angajati din Romania sunt afectati epuizare profesionala sau burnout, femeile fiind mai predispuse decat barbatii. Sunt rezultatele unui studiu realizat de organizatia neguvernamentala Centrul de Formare APSAP. Potrivit acestuia, printre motivele principale care duc la epuizarea fizica si mentala se afla oboseala, munca peste program, programul de lucru dezechilibrat, munca repetitiva si lipsa de liniste sau intimitate acasa.

 ”Tot mai multi angajati din Romania sufera de epuizare profesionala sau burnout, femeile fiind mai afectate decat barbatii. De asemenea, 40% dintre cei care lucreaza in ture se confrunta frecvent cu epuizarea”, arata datele unui studiu recent realizat de Centrul de Formare APSAP, cel mai mare centru de pregatire profesionala din tara.

Printre motivele principale care duc la epuizarea fizica si mentala se afla oboseala, munca peste program, programul de lucru dezechilibrat, munca repetitiva si lipsa de liniste sau intimitate acasa.

 “Studiul nostru, la care au raspuns 2.053 de angajati din sectoarele privat si public, evidentiaza ca epuizarea emotionala, fizica si mentala (cunoscuta sub denumirea de Burnout) reprezinta un sindrom real, cu un impact negativ considerabil asupra performantei angajatilor, fiind un semnal de alarma care nu trebuie ignorat. Mai mult, conform studiilor medicale internationale, epuizarea fizica si mentala declanseaza boli cardiovasculare, tulburari ale sistemului nervos, depresie si alte afectiuni, care pot afecta grav sanatatea oamenilor. Pe langa munca in ture si munca repetitiva, este interesant faptul ca romanii au declarat ca insasi convietuirea cu alte persoane intr-un spatiu restrans ii face sa se simta constant epuizati, din lipsa de spatiu personal, liniste si intimitate, fata de cei care locuiesc singuri”, declara Bogdan-Costin Farsirotu, presedinte al Centrului de Formare APSAP.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recunoaste burnout-ul ca un fenomen asociat muncii, subliniind importanta gestionarii adecvate a stresului ocupational, inca din anul 2019. In tari precum Olanda, angajatul care este diagnosticat cu burnout de catre medic beneficiaza de concediu medical pana la 104 saptamani, primind 77% din salariu.

Femeile resimt mult mai des epuizarea la locul de munca in comparatie cu barbatii. - 33,16% dintre femei au declarat ca se simt frecvent epuizate, fata de doar 20,75% dintre barbati

In Romania, burnout-ul nu este considerat inca o boala, dar in prezent exista o dezbatere in Senat privind acordarea de concediu medical pentru epuizare fizica.

Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP releva faptul ca femeile resimt mult mai des epuizarea la locul de munca in comparatie cu barbatii. Astfel, 33,16% dintre femei au declarat ca se simt frecvent epuizate, fata de doar 20,75% dintre barbati. Desi femeile tind sa munceasca mai mult, sa fie mai reziliente si sa-si sprijine mai mult colegii, aceste eforturi suplimentare sunt deseori subapreciate in mediul profesional, evidentiind impactul disproportionat al stresului asupra angajatilor.

40% dintre cei care lucreaza in ture se confrunta frecvent cu epuizarea

Datele colectate releva faptul ca tipul de program de munca influenteaza semnificativ nivelul de epuizare resimtit de angajati. Astfel, 40% dintre cei care lucreaza in ture se confrunta frecvent cu epuizarea, in principal din cauza dificultatii de a mentine un program de somn regulat si a odihnei insuficiente. In comparatie, doar 25,59% dintre angajatii cu un program flexibil raporteaza aceeasi intensitate a epuizarii, subliniind impactul negativ al muncii in ture asupra sanatatii si energiei angajatilor.

Munca in ture perturba odihna si organizarea unui program de somn constant, iar astfel creste considerabil riscul de burnout, in timp ce un program flexibil ofera o mai buna gestionare a oboselii.

Activitatile repetitive duc la epuizare, in timp ce creativitatea stimuleaza energia si starea de bine

Persoanele care desfasoara activitati repetitive, fara elemente de noutate sau stimulare, au raportat un nivel ridicat de epuizare, 42,79% dintre acestea afirmand ca se simt frecvent epuizate. In schimb, doar 18,17% dintre cei care desfasoara activitati creative experimenteaza aceleasi niveluri de epuizare. Rutina poate deveni obositoare, monotona, spre deosebire de activitatile creative care ofera mai multa stimulare si varietate.

Persoanele care au o activitate zilnica de rutina sunt mai predispuse la burnout, comparativ cu cele care desfasoara activitati recreative, deoarece lipsa de varietate si monotonia pot contribui semnificativ la epuizarea emotionala si mentala. Activitatile repetate zilnic reduc motivatia si satisfactia, creand o senzatie de stagnare si lipsa de scop, care amplifica stresul si epuizarea.

65,49% dintre persoanele care impart spatiul de locuit cu una sau mai multe persoane se simt aproape intotdeauna epuizate

S-a constatat o diferenta semnificativa intre nivelurile de epuizare resimtite in functie de numarul de persoane care locuiesc in acelasi spatiu. Astfel, 65,49% dintre persoanele care impart spatiul de locuit cu una sau mai multe persoane se simt aproape intotdeauna epuizate, comparativ cu 29,44% dintre cei care locuiesc singuri.

Conform studiului, persoanele care impart locuinta cu mai mult de doua persoane se confrunta cu un nivel mai ridicat al burnout-ului. Aceasta situatie poate fi atribuita stresului suplimentar cauzat de lipsa spatiului personal si de necesitatea gestionarii relatiilor interpersonale intr-un mediu comun. Atunci cand traiesti intr-un mediu cu mai multe persoane, poate sa apara lipsa intimitatii si a spatiului pentru relaxare, ceea ce impiedica odihna si refacerea adecvata dupa o zi stresanta de munca.

In plus, interactiunile constante cu alti membri ai gospodariei pot duce la tensiuni sau conflicte, mai ales daca exista diferente de valori sau de stil de viata. Aceasta situatie poate amplifica stresul resimtit la locul de munca, contribuind astfel la un nivel mai mare de epuizare emotionala si burnout. Gestionarea responsabilitatilor casnice comune sau a obligatiilor sociale legate de ceilalti poate adauga o presiune suplimentara, impiedicand persoana sa se deconecteze si sa-si reincarce energia mentala si emotionala.

40% dintre persoanele care nu se implica deloc in activitati recreative se confrunta frecvent cu epuizarea

Datele arata ca lipsa activitatilor recreative este strans legata de niveluri ridicate de epuizare. 40% dintre persoanele care nu se implica deloc in activitati recreative se confrunta frecvent cu epuizarea, comparativ cu doar 24,74% dintre cei care desfasoara mai mult de 12 ore pe saptamana de activitati recreative.

In schimb, cei care includ activitati recreative in rutina lor au mai multe sanse sa reduca riscul de burnout. Activitatile recreative, cum ar fi sporturile, hobby-urile sau socializarea, ofera o pauza mentala si contribuie la eliberarea de stres, imbunatatind sanatatea mentala si bunastarea generala. Aceste activitati permit persoanelor sa se relaxeze, sa se incarce cu energie si sa isi mentina un echilibru sanatos intre munca si viata personala.

Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP subliniaza importanta unor masuri proactive din partea companiilor pentru a sustine sanatatea mentala si emotionala a angajatilor.

”Este crucial ca managerii sa identifice si sa trateze rapid situatiile de burnout si stres profesional, pentru a asigura atat eficienta, cat si starea de bine a echipei. Aceste rezultate releva o nevoie acuta de strategii de management al stresului si de sustinere a angajatilor. Printre masurile recomandate se numara introducerea unor programe de asistenta psihologica, flexibilitatea programului de lucru si crearea unor spatii destinate relaxarii la locul de munca. Fara astfel de interventii, burnout-ul reduce productivitatea si poate cauza probleme de sanatate pe termen lung in randul angajatilor”, spun autorii studiului.

Epuizarea psihica si fizica a devenit o realitate pentru multi angajati din Romania, iar acest studiu reflecta necesitatea adoptarii unor politici de sprijin la nivel organizational. In fata acestor cifre, angajatorii au o responsabilitate clara de a promova un mediu de lucru sanatos si echilibrat, pentru a preveni efectele burnout-ului asupra performantei si bunastarii angajatilor.

”Burnout-ul ocupational reprezinta o stare de epuizare emotionala, fizica si mentala asociata activitatii profesionale, care afecteaza profund gandirea si emotiile angajatilor. Aceasta poate influenta negativ performanta si motivatia, contribuind la aparitia unor probleme grave de sanatate, precum afectiuni cardiovasculare (hipertensiune), scaderea imunitatii, dureri musculare, tulburari endocrine si ale sistemului nervos, crescand astfel riscul de depresie si chiar al tentativelor de suicid. Burnout-ul nu inseamna stres, chiar daca expunerea la stresul continuu duce la burnout. In acelasi timp, burnout-ul nu inseamna depresie. Acesta este mai degraba un raspuns psihologic la stresul cronic asociat muncii, in timp ce depresia este o tulburare de sanatate mentala mai complexa, care poate aparea independent de stresul de la locul de munca”, adauga ei.

Epuizarea, in contextul burnout-ului in randul angajatilor, se refera la o stare de oboseala extrema si de epuizare fizica, mentala si emotionala, cauzata de expunerea prelungita la stres profesional. Aceasta afecteaza negativ capacitatea angajatilor de a-si indeplini sarcinile, diminuandu-le productivitatea si afectandu-le sanatatea generala si bunastarea.

Fondata in 2014, organizatia neguvernamentala Centrul de Formare APSAP furnizeaza programe de perfectionare pentru sectoarele public si privat din Romania