
Se refac lucrarile la Transapuseana, dupa ce doua specii de broasca sunt in pericol din cauza configuratiei camerelor de cadere ale soselei
Lucrarile la cel mai scump drum judetean din Romania, Transapuseana, din judetul Alba, anuntate recent ca fiind incheiate, trebuie refacute, in unele zone, dupa ce un audit al Curtii de Conturi a constatat ca drumul nu respecta acordul de mediu eliberat de Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Alba. Potrivit jurnalistilor de la ziarulunirea.ro, doi amfibieni – Bombina bombina (buhaiul de balta cu burta rosie) si Bombina variegata (buhaiul de balta cu burta galbena) – nu pot iesi din camerele de cadere construite la drumuri pentru a capta apele pluviale si cele din izvoare, intrucat broasca poate sari, dar nu si din apa.
Consiliul Judetean Alba a anuntat, saptamana trecuta, ca lucrarile la DJ 107 I – Transapuseana, care este cel mai scump drum judetean din Romania si care strabate varful Muntilor Trascau. Ziarulunirea.ro noteaza insa, joi, ca firma care a construit soseaua trebuie sa intervina din nou la drum, dupa ce un audit al Curtii de Conturi a constatat ca lucrarile nu sunt in conformitate cu acordul de mediu eliberat de APM Alba.
„Doi amfibieni – Bombina bombina (buhaiul de balta cu burta rosie) si Bombina variegata (buhaiul de balta cu burta galbena) – nu pot iesi din camerele de cadere, intrucat, un lucru mai putin stiut, broasca poate sari, dar nu si din apa. Camerele de cadere la drumuri sunt construite pentru a capta apele pluviale si cele din izvoare, ele mai fiind folosite pentru a intretine drumurile, pentru a facilita accesul si interventiile necesare curatarii sau repararii acestora. Deoarece o parte din traseul drumului judetean se suprapune cu siturile Natura 2000: ROSAC0253 Trascau si ROSPA0087 Muntii Trascaului, in cadrul actului de reglementare emis de APM Alba au fost preluate conditiile de realizare a proiectului, prevazute in avizul emis de Administratia Natura 2000 Trascau, in calitate de administrator, la acea data, al acestor arii naturale protejate. Conditia impusa in actele de reglementare mentionate pentru realizarea camerelor de cadere de la podetele tubulare a avut in vedere protejarea speciilor de amfibieni prin asigurarea colectarii/stagnarii apelor si deplasarii libere a acestor specii in zona podetelor, astfel incat aceste camere sa nu constituie capcane pentru speciile de broaste”, noteaza jurnalistii locali.
Acestia arata ca unele dintre cele 58 de camere de cadere construite intre kilomerii 5 si 37, au peretii realizati in unghi de 90 de grade, iar in cazul in care cad in aceste camere broastele nu mai pot sari afara. Solutiile tehnice in astfel de cazuri sunt realizarea unor unghiuri de 45 de grade sau a unei „scarite”, pentru ca broastele captive sa poata iesi.
In luna iunie 2025, Consiliul Judetean Alba a informat Agentia Nationala pentru Mediu si Arii Protejate ca pe sectorul de drum cuprins intre km 5+000 si km 37+000, din cauza latimii reduse a platformei drumului judetean (drum cu o singura banda de circulatie), a fost necesara modificarea solutiei tehnice privind executia camerelor de cadere de la podetele tubulare, fata de prevederile initiale din actul de reglementare, noteaza sursa citata.
„Sunt 58 de camere, din care doar 26 ar fi obligatoriu sa fie modificate, sa intervenim cu o pana de beton, dar noi o sa le facem la toate. Noi am respectat acordul de mediu, e vorba doar de aceasta chestiune, a amfibienilor, intre km 5 si km 37, unde se afla cele 58 de camere, in ariile protejate. Noi avem in total 200 si ceva de camere de cadere, pe tot traseul. Am facut peretii drepti, ar fi trebuit la 45 de grade, dar astfel pierdeam 2 metri din drum, am fi ramas cu un drum de 2 metri, ceea ce nu era in regula, iar tehnic nu puteam face asa ceva.”, a declarat vicepresedintele Consiliului Judetean, Marius Hategan pentru ziarulunirea.ro.
Reprezentantii firmei care a realizat lucrarile au precizat pentru jurnalistii locali ca lucrarile vor incepe vineri, 11 iulie, estimandu-se ca vor fi terminate finalizate in cel mult o saptamana, noteaza news.ro.
foto: bioromania.ro