Raport InfoClima: Romania resimte din plin schimbarile climatice

Criza climatica globala a atins un punct critic, evidentiat de datele din 2023, care arata o crestere a temperaturii medii globale cu 1,48°C fata de perioada preindustriala. Romania resimte din plin aceste schimbari prin intensificarea valurilor de caldura si prin cresterea suprafetelor afectate de seceta extrema, se arata intr-un raport facut public de InfoClima.

 Recent, ONU a lansat un nou avertisment ca daca nu se vor lua masuri drastice temperatura globala va creste cu peste 3 grade pana la sfarsitul acestui secol.

Impactul valurilor de caldura asupra romanilor

„Aproape jumatate din zilele anului au depasit pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris, semnaland directia alarmanta in care se indreapta climatul, cu impact profund asupra ecosistemelor si societatii. Romania resimte deja aceste schimbari prin intensificarea valurilor de caldura in ultimele sapte decenii. Intre 1950 si 2023, durata si frecventa acestora au crescut semnificativ, majoritatea regiunilor inregistrand prelungiri de 10-15 zile, iar sud-vestul si estul tarii peste 25-30 de zile. Proiectiile indica o continuare a acestui trend pana la sfarsitul secolului, afectand sanatatea publica si economia”, mentioneaza autorii raportului citat, intr-un rezumat al lucrarii.

Potrivit fizicianului Bogdan Antonescu, unul dintre autorii raportului despre schimbarile climatice din Romania, cresterea temperaturii medii globale cu aproximativ 1.2 grade Celsius, fara precedent, a dus la schimbarea caracteristicilor valurilor de caldura.

„Comparativ cu perioada pre-industriala, valurile de caldura sunt astazi mai frecvente, mai intense, au o durata mai mare si un impact social si economic semnificativ in climatul actual. Acest impact va continua sa creasca odata cu cresterea temperaturii medii globale. Vom avea un stres termic mai pronuntat, mai multe decese si pierderi economice din ce in ce mai mari. Prin impactul lor actual, valurile de caldura ne arata foarte clar ca e nevoie urgenta de masuri pentru reducerea concentratiei gazelor cu efect de sera. Altfel, ne putem astepta ca in 2050 in Bucuresti sa avem patru valuri de caldura cu o durata medie de 12 zile, iar numarul de ore cu stres termic sa se dubleze fata de 2023”, avertizeaza fizicianul.

Seceta si furtunile puternice, alte provocari majore pentru Romania

Potrivit aceluiasi document, pe langa valurile de caldura, seceta reprezinta o alta provocare majora pentru Romania. Suprafetele afectate de seceta moderata, severa si extrema au crescut, cu maxime in perioadele 2018 - 2020 si 2021 - 2023. Seceta din 2018-2021 este cea mai lunga inregistrata, avand efecte devastatoare asupra agriculturii si securitatii alimentare. Tendinta de aridizare continua, influentand profund ecosistemele si productia agricola.

Alte fenomenele meteorologice extreme, arata specialistii, precum furtunile severe, au devenit si ele tot mai frecvente. Astfel, intre 1940 si 2023, s-a observat o crestere a conditiilor favorabile producerii acestor evenimente, in special in estul si nordul Romaniei.

„Proiectiile pentru 2025-2050 si sfarsitul secolului indica o intensificare a acestor fenomene extreme, cu impact negativ asupra agriculturii si infrastructurii”, subliniaza expertii.

Insula de Caldura Urbana

In plus, sustin acestia, urbanizarea amplifica efectele schimbarilor climatice. Astfel, orasele devin mai calde si mai uscate decat zonele rurale, fenomen cunoscut ca Insula de Caldura Urbana, iar diferentele de temperatura pot ajunge pana la 7-8°C.

„Pana in 2040, valurile de caldura si temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populatia urbana, in special in orase precum Bucuresti si Craiova”, este avertismentul dur al cliamtologilor.

Acestia spun ca adaptarea necesita politici urbane integrate si solutii bazate pe natura, in conditiile in care, odata cu cresterea temperaturii medii globale, omenirea se apropie de „puncte critice climatice, praguri ireversibile cu efecte devastatoare”.

„Slabirea circulatiei meridionale din Atlantic poate duce la scaderea precipitatiilor si intensificarea secetelor in Romania, afectand agricultura si securitatea alimentara. Este esentiala anticiparea acestor schimbari prin avertizare timpurie si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Politicile climatice devin astfel cruciale. Pactul Ecologic European si Legea Europeana a Climei stabilesc obiective pentru neutralitatea climatica pana in 2050”, sustin specialistii.

Doar 4% dintre romani considera schimbarile climatice o prioritate nationala

Autorii raportului avertizeaza ca, desi Romania a implementat masuri privind eficienta energetica si promovarea energiei regenerabile, lipsa unei legi nationale a climei si implementarea deficitara scot in evidenta necesitatea unei viziuni integrate, sectorul energetic fiind „central in aceasta tranzitie”.

„Desi combustibilii fosili predomina, exista planuri de crestere a capacitatilor regenerabile si nucleare pana in 2050. Electrificarea economiei si dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei sunt esentiale pentru atingerea neutralitatii climatice. Perceptiile publicului sunt insa mixte. Desi schimbarile climatice sunt recunoscute ca problema, doar 4% dintre romani le considera o prioritate nationala, preocuparile economice fiind dominante”, avertizeaza autorii raportului citat.

Constientizarea impactului asupra agriculturii, apei, economiei si sanatatii nu se traduce inca intr-o cerere puternica pentru actiuni climatice. In acest context, raportul “Starea Climei - Romania 2024” ofera o perspectiva clara asupra necesitatii actiunii imediate pentru a preveni consecintele ireversibile ale schimbarilor climatice, este concluzia expertilor in schimbari climatice, noteaza news.ro.