Orasenii isi pierd capacitatea de a digera fructe si legume, potrivit unui studiu.

Alimentatia moderna duce o lipsa serioasa de fibre, iar acest lucru ar putea schimba in mod fundamental modul in care digeram materia vegetala.

 Chiar daca fructele si legumele reprezinta o parte esentiala a dietei umane, oamenii de stiinta abia incep sa inteleaga modul in care corpul nostru descompune cel mai abundent compus organic de pe Pamant: celuloza, materialul dur care captuseste peretii celulari ai plantelor si care se regaseste sub forma de fibre alimentare in fructe si legume, noteaza news.ro.

Un nou studiu realizat de o echipa internationala de cercetatori a descoperit bacterii necunoscute pana acum, in intestinul uman, care sunt capabile sa descompuna celuloza.

Timp de decenii, s-a presupus ca celuloza nu poate fi descompusa de organismul uman asa cum se intampla in intestinele vacilor, cailor, oilor sau ale altor mamifere rumegatoare.

Abia in 2003 oamenii de stiinta au descoperit bacterii din intestinul uman care ar putea digera pana la urma aceste fibre.

Studiul recent s-a bazat pe genele aceleiasi bacterii si a cautat sa identifice altele asemanatoare.

Se pare ca intestinele noastre poseda mai multe specii de bacterii mancatoare de celuloza care ne-au scapat pana acum din vedere.

O specie este puternic asociata cu mamiferele ungulate (copitate) care mesteca, alta cu primatele si alta cu oamenii.

Toate trei apartin genului Ruminococcus – despre care se stie ca are deja reprezentanti in intestinele umane sanatoase (si nesanatoase) – si poseda gene implicate in digestia celulozei.

In probele de la vanatori-culegatori, populatii rurale si oameni antici care au trait intre 1.000 si 2.000 de ani in urma, cele trei tipuri de bacterii erau abundente.

Cu toate acestea, la populatiile din societatile moderne, industrializate, aceleasi bacterii intestinale erau „rare in mod vizibil”.

„Aceste constatari implica, in mod colectiv, un declin al acestor specii in intestinul uman, probabil influentat de trecerea la un stil de viata occidentalizat”, scriu autorii studiului, condusi de specialistul in microbiologie, Sarah Morais, de la Universitatea Ben-Gurion, din Israel.

Este posibil, explica cercetatorii, ca, daca bacteriile Ruminococcus sunt private de fibre vegetale, numarul lor in intestin sa scada.

Temerea este ca aceste specii lipsa contribuie cumva la sanatatea metabolica precara in randul oamenilor moderni si urbanizati.

Aceasta posibilitate trebuie inca investigata, dar autorii studiului actual considera ca „ar putea exista un potential pentru reintroducerea sau imbogatirea intentionata a acestor specii in intestinul uman” prin suplimente alimentare sau probiotice specializate.

In prezent, unele studii sugereaza ca actualele recomandari privind consumul de fibre sunt prea scazute in societatile industrializate si ca, drept urmare, sanatatea umana ar putea avea de suferit.

Cercetarile initiale arata ca suplimentele de celuloza, ca si fibrele vegetale, pot avea ca rezultat beneficii multiple si variate pentru sanatate, inclusiv modificari ale microbiomului intestinal, ale raspunsurilor imunitare si ale expresiei genice.

Insa, in ansamblu, aceasta cale de cercetare este „mai degraba neexplorata”. In timp ce asocierile par promitatoare, mecanismele care stau la baza acestora sunt in mare parte un mister.

Studiul actual este un important pas inainte, deoarece scoate la lumina bacterii intestinale necunoscute anterior, care pot fi jucatori importanti in sanatatea intestinului uman din punct de vedere evolutiv.

Analiza „sugereaza cu tarie” ca tulpina de bacterii Ruminococcus asociata cu omul a fost transferata initial la noi din intestinul rumegatoarelor, posibil in timpul domesticirii.

Prin urmare, este posibil ca traiul cu animalele sa ne fi imbunatatit capacitatea de a digera plantele. De cand s-au instalat in intestinele noastre, aceste bacterii Ruminococcus s-au adaptat corpului uman.

In comparatie cu speciile de Ruminococcus din intestinele altor mamifere si primate non-umane, cele din organismul uman par sa se fi adaptat la noul lor ecosistem si sa fi achizitionat gene de la bacteriile intestinale invecinate.

Dupa mii de ani, insa, aceasta reusita de „colonizare” ar putea fi amenintata. In unele parti ale lumii, este posibil ca intestinul uman sa nu mai ofere un camin adecvat pentru aceste bacterii.

Ce efecte are acest lucru asupra sanatatii noastre nu este cunoscut in prezent.

Studiul a fost publicat recent in revista Science.