
Obiceiuri de Pasti din lumea larga
Fiecare popor are obiceiurile sale de Paste, dintre care unele pot parea de-a dreptul bizare. Iata cateva dintre ele. In Joia Mare, in orasul medieval Verges, Spania, se joaca traditionalul "dans al mortii”. Oamenii se imbraca in schelete si danseaza de la miezul noptii pana la 3 dimineata. In dimineata Sambetei Mari, pe insula greceasca Corfu oamenii arunca pe ferestre oale, tigai si alte obiecte adesea pline cu apa, in timp ce in Cehia, baietii leaga panglici de crengi de salcie in Lunea Pastelui si "biciuiesc” usor fetele pentru a le ura mult noroc si sanatate.
Locuitorii din Haux (Franta) fac o omleta enorma, din peste 4.500 de oua, in Lunea Pastelui, cu care hranesc pana la 1.000 de oameni. In Florenta (Italia), un carucior ornamentat este incarcat cu artificii si apoi condus pe strazi de oameni imbracati in costume colorate medievale. La Dom, Arhiepiscopul Florentei aprinde un fitil care declanseaza un foc de artificii. Copiii din Suedia si Finlanda se imbraca in vrajitoare in Duminica Pastelui si merg din usa in usa cu crengute de salcie, intonand cantecele care alunga spiritele rele si sunt recompensati cu oua de ciocolata. Dansul este interzis in Vinerea Mare in Germania. Cluburile de noapte sunt fortate sa inchida, riscand sa fie amendate cu 1.500 de euro.
Iar in regiuni mai exotice, obiceiurile de Pasti tin cont, fireste, de clima. Papua Noua Guinee a gasit un inlocuitor creativ pentru ouale de Paste din ciocolata, care nu ar rezista mult la caldura de acolo: lumea atarna de copacii din apropierea bisericilor tutun si tigari, care sunt apoi date enoriasilor dupa slujbele din Duminica Pastelui. Jamaicanii sparg oua in Vinerea Mare in zori. Pun albusul intr-un pahar cu apa, iar dupa rasaritul soarelui caldura creeaza diverse forme in acel amestec. In aceste forme iti poti citi viitorul. Iar in Joia Mare, in oraselele din Guatemala strazile sunt acoperite cu covoare colorate, in pregatirea procesiunii din Vinerea Mare. Unele au motive istorice, altele religioase- variind de la traditiile mayase la istoria Guatemalei.
Sursa foto: Carlos Lopez-Barillas