Ministrul Educatiei vorbeste despre analfabetism functional, abandon scolar si competente scazute in preuniversitar
Educatia este ineficienta in invatamantul preuniversitar, generand absolventi cu o calitate slaba a competentelor, abandon scolar mare si analfabetism functional crescut, aspecte care devin risc de securitate nationala, releva un raport prezentat, luni, de ministrul Educatiei, Daniel David.
Documentul, intitulat 'Raportul de diagnostic al Educatiei si Cercetarii din Romania. Realizarile prezente si implicatii pentru noi reforme in domeniu (Raportul QX)', este asumat de ministrul Daniel David, nefiind un document al Guvernului sau al Ministerului Educatiei si Cercetarii.
'Invatamantul preuniversitar obligatoriu - prescolar-primar-gimnazial-liceal - trebuie sa transfere, prin educatie, cele opt competente cheie, prin care absolventii sa devina buni specialisti, buni cetateni si oameni satisfacuti de propria viata. Educatia anteprescolara trebuie generalizata si regandita pentru a asigura prerechizitele necesare invatamantului obligatoriu. Absolventii trebuie sa se poata integra eficient pe piata muncii (nivelul 3 de calificare dupa clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 dupa absolvirea liceului) si/sau sa-si continue studiile la nivel postliceal si/sau universitar. Formarea de resursa umana trebuie sa se faca in contextul asimilarii eficiente a competentelor, dar si al accentuarii intelegerii modalitatii de generare stiintifica a cunostintelor declarative si procedurale si a valorilor cuprinse in acestea - lucru considerat pana acum esential, mai ales pentru invatamantul superior -, pentru a-si dezvolta competentele prin invatare pe parcursul vietii si ca antidot la pseudostiinta/pseudocunoastere', se arata intr-o sinteza a raportului.
Potrivit documentului, 'sistemului national de invatamant superior trebuie sa aiba ca scop formarea de resursa umana inalt calificata (calificarile 5/6 - licenta; 7 - master; 8 - doctorat), care sa isi pastreze si sa isi dezvolte competentele prin invatare pe tot parcursul vietii'.
Documentul releva in ceea ce priveste sistemul national de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI) 'o arhitectura depasita (fragmentata, greu de coordonat, prost distribuita la nivel national si cu suprapuneri care franeaza dezvoltarea si iroseste resurse), care nu atrage resurse internationale majore si este vulnerabil la 'brain drain''.
In CDI, fata de potentialul pe care il are, Romania, a sasea tara a Uniunii Europene ca marime a populatiei, 'produce prea putina cunoastere, din cunoasterea produsa prea putina este de calitate, iar din cunoasterea de calitate prea putina este de conceptie romaneasca'.
'In plus, resursa umana este demotivata si angajata uneori necompetitiv. Prin reformele propuse, arhitectura sistemului national de CDI va include actori diversi, dar (a) cu misiuni diferite - satisfacand astfel mai bine nevoile tarii, (b) cu coordonari intre ei, care sa genereze cunoastere cumulativa performanta, fara suprapuneri care sa consume resurse si (c) cu o masa critica mai mare - contand la nivel de competitivitate si clasamente internationale si eficientizand costurile. Resursa umana va deveni mai competitiva si mai bine finantata. Dupa reformele propuse, sistemul national de CDI va genera cunoastere stiintifica avansata, cu impact asupra inovatiilor tehnologice si culturale', se arata in document.
foto: pixabay.com