Ministerul Culturii propune corectarea grilelor de salarizare din sectorul cultural.
Ministerul Culturii a transmis Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului si Solidaritatii Sociale o serie de propuneri privind proiectul noii Legi a salarizarii unitare, cu obiectivul declarat de a corecta dezechilibrele salariale acumulate in timp in sectorul cultural.
Potrivit institutiei, modificarile vizeaza zeci de mii de profesionisti din muzee, biblioteci, centre culturale si institutii media culturale, unde diferentele de salarizare fata de alte domenii similare au devenit, in timp, semnificative.
„Trebuie sa existe salarizare egala”
Ministerul Culturii subliniaza ca principiul de baza al propunerilor este echitatea intre profesii cu nivel comparabil de complexitate si responsabilitate.
Documentul a fost elaborat in urma consultarilor cu organizatiile sindicale, dezbaterilor din Comisia de Dialog Social si analizelor tehnice realizate pe baza metodologiei Bancii Mondiale utilizate in reformele salariale.
Comparatiile realizate vizeaza in special functiile din cultura raportate la sistemul educational, respectiv la profesorii din invatamantul preuniversitar cu grad didactic I si vechime mare.
Munca in cultura: responsabilitati unice si risc profesional
Ministerul argumenteaza ca activitatea specialistilor din patrimoniu implica un nivel ridicat de responsabilitate, adesea comparabil sau chiar superior altor functii bugetare.
Un muzeograf, restaurator sau conservator lucreaza cu bunuri culturale unice, iar deciziile lor pot avea efecte ireversibile asupra patrimoniului national.
In plus, specialistii din acest domeniu raspund legal pentru bunurile gestionate, inclusiv pentru cele clasate in categoria Tezaur, ceea ce implica raspundere penala si patrimoniala individuala.
Activitatea presupune si expunere la riscuri fizice si chimice: substante toxice, materiale biologice, prafuri sau conditii de lucru dificile in laboratoare si santiere arheologice.
Arheologia si proiectele de infrastructura
Un accent special este pus pe rolul arheologilor in contextul proiectelor de infrastructura.
Santierele de autostrazi, cai ferate sau alte lucrari majore necesita evaluari arheologice obligatorii, iar fara avizul specialistilor lucrarile nu pot continua.
Arheologii au responsabilitatea documentarii, conservarii si protejarii descoperirilor, adesea in conditii de timp strict si presiune institutionala ridicata.
Bibliotecile de patrimoniu, mai mult decat spatii de imprumut
Ministerul atrage atentia si asupra unei perceptii considerate depasite despre rolul bibliotecarilor.
In realitate, bibliotecile nationale si marile institutii de patrimoniu gestioneaza manuscrise rare, documente istorice, harti, incunabule si colectii unice.
Institutii precum Biblioteca Nationala a Romaniei si Biblioteca Academiei Romane desfasoara activitati complexe de cercetare, conservare, restaurare si digitizare.
Bibliotecarii de patrimoniu pot avea in responsabilitate documente de importanta nationala, inclusiv manuscrise ale marilor autori romani sau fonduri istorice de valoare exceptionala.
Dezechilibre salariale si corectii tehnice
Pe langa ajustarea grilelor, Ministerul Culturii propune si corectii tehnice in proiectul legislativ: unificarea functiilor cu coeficienti identici, introducerea unor pozitii lipsa si corectarea ierarhizarii unor functii.
De asemenea, este vizata eliminarea diferentelor de salarizare intre institutiile nationale si cele locale pentru functii echivalente.
Un sistem sub presiune
Ministerul avertizeaza ca blocajul de angajare din ultimii ani a dus la imbatranirea colectivelor din muzee si biblioteci, ceea ce pune presiune pe functionarea acestor institutii.
Fara corectii structurale, atragerea de personal calificat devine tot mai dificila.
Cultura ca infrastructura de identitate
In viziunea Ministerului Culturii, muzeele, bibliotecile si institutiile de patrimoniu nu sunt doar spatii administrative, ci infrastructuri esentiale pentru identitatea culturala a Romaniei.
In spatele fiecarui obiect restaurat, manuscris conservat sau expozitie organizata se afla specialisti cu inalta calificare, a caror munca sustine direct memoria istorica si culturala a tarii.