Khaled el-Enany, egiptolog, va fi directorul UNESCO
Consiliul executiv al UNESCO l-a desemnat luni pe egipteanul Khaled el-Enany pentru a deveni urmatorul director general in urmatorii patru ani. Organizatia trece printr-o perioada mai putin fasta, fiind acuzata de politizare si afectata de retragerea anuntata a Statelor Unite, informeaza AFP.
Khaled el-Enany, fost ministru al Antichitatilor si Turismului in varsta de 54 de ani, egiptolog de formatie, l-a devansat pe contracandidatul sau, congolezul Edouard Matoko, cu 55 de voturi din 57.
Votul urmeaza sa fie validat pe 6 noiembrie la reuniunea Conferintei generale a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura de la Samarkand (Uzbekistan). Conferinta generala nu s-a opus niciodata alegerii facute de Consiliul executiv, noteaza Agerpres.
Khaled el-Enany, un francofon perfect, care a studiat egiptologia la Universitatea din Montpellier, va deveni primul director general al UNESCO originar dintr-o tara araba si al doilea african dupa senegalezul Amadou Mahtar Mbow (1974-1987).
''Ii urez mult succes lui el-Enany in indeplinirea misiunii sale nobile'', a reactionat presedintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sissi, intr-un somunicat.
Khaled el-Enany isi va prelua oficial mandatul pe 14 noiembrie, succedandu-i frantuzoaicei Audrey Azoulay, directoare generala din 2017.
In fata Consiliul executiv, acesta a promis luni sa lucreze ''mana in mana cu toate statele membre pentru a construi impreuna o foaie de parcurs in vederea modernizarii UNESCO si a pregatirii pentru viitor''.
Sppre deosebire de contracandidatul sau, Matoko, care isi scotea in evidenta cei 35 de ani de cariera in cadrul UNESCO, Khaled el-Enany a promis, in timpul campaniei lansate in 2023, sa aduca ''o viziune proaspata'' si cunostintele dobandite in urma unei cariere ''pe teren'' - ca cercetator in domeniul egiptologiei, director al celebrului Muzeu egiptean din Cairo, apoi ministru - pentru a oferi UNESCO ''mai multa vizibilitate si un impact mai mare''.
Actiunile sale ministeriale au fost salutate unanim intr-o prioada cand acest sector important al economiei egiptene, furnizor de locuri de munca si de valuta, a fost marcat de atentatele sangeroase revendicate de Statul islamic in 2017 si 2018, apoi de pandemia de COVID-19 din 2020.
A supervizat de asemenea crearea Muzeului national al civilizatiei egiptene, care adaposteste din 2021 circa 10 mumii regale, printre care si cea a lui Ramses al II-lea.
Numele sau a fost insa asociat si cu pagubele produse in 2020 de marile lucrari de dezvoltare urbana necropolei istorice din Cairo, ''Orasul mortilor''. Expulzarea locuitorilor aflati in situtii precare si stramutarea ramasitelor pamantesti din acest sit inscris in patrimoniul mondial UNESCO a suscitat critici intense.
Ministerul condus atunci de el-Enany a dat asigurari ca nu a procedat ''la nicio distrugere de monumente'', ci doar ''a unor morminte contemporane''.
Provocare financiara
Khaled el-Enany preia franele unei organizatii afectate de o contestare profunda dupa ce in ultimele luni a fost acuzata de politizare.
Dupa ce Israelul a parasit organizatia in 2017, acest an a fost marcata de plecare Nicaraguei in luna mai, dupa acordarea unui premiu unei publicatii a opozitiei si, mai ales, a Statelor Unite, oficializata in iulie de administratia Trump, care a acuzat organizatia de partinire anti-israeliana, de promovarea ''unor cauza sociale si culturale care divizeaza'' si de apararea ''unei foi de parcurs ideologice si mondialiste''.
Aceasta plecare afecteaza grav finantele organizatiei - SUA furnizau 8% din bugetul total -, dar si prestigiul acesteia.
Khaled el-Enany a promis ca va depune eforturi pentru a readuce Statele Unite in organizatie, asa cum a procedat si Audrey Azoulay in 2023, la sase ani dupa ce Donald Trump a decis pentru prima data sa-si retraga tara din organizatie.
''Vreau sa incerc sa depolitizez dezbaterea in sanul UNESCO. Daca un copil este privat de educatie, nu vreau sa-i stiu nationalitatea'', a explicat recent pentru AFP. ''Eu nu vin cu o agenda, nu vin ca purtator de cuvant al lumii arabe, nici al continentului african''.
In fata presei a mai evocat rolul ''enorm'' pe care l-ar putea juca UNESCO in zonele de conflict, ''atat in Gaza, cat si in Ucraina sau in Haiti'', evocand ''distrugerea sistemului scolar'', ''jurnalisti ucisi asa cum nu s-a mai vazut niciodata in lume'', ''situri culturale distruse''.
''Dar pentru a fi eficienti, e nevoie de bani, de bugete'', a reamintit el.
Intentioneaza de asemenea sa consolideze baza financiara a UNESCO, prin atragerea unui numar mai mare de contributii voluntare din partea guvernelor sau prin apel la resurse ale sectorului privat (fundatii, mecenate, companii etc).
Acestea din urma ''reprezentau 8% (din buget) in 2024 si exista marja pentru a le creste'', a explicat el.