Fragilitate de otel: Doina Cornea

Astazi ne amintim de dizidenta Doina Cornea, o femeie fragila, dar cu un spirit de otel, care a fost una dintre putinele voci care au indraznit sa se ridice impotriva regimului comunist totalitar din Romania. Doina Cornea s-a nascut la 30 mai 1928, la Brasov, dar a devenit clujeanca de adoptie, odata cu studiile filologice - limbile franceza si italiana - la Universitatea din Cluj, unde s-a si intors ca asistenta universitara la catedra de limba franceza, dupa cativa ani de predare in invatamantul gimnazial.

Poeta, eseista, traducatoare si publicista, Cornea a facut cunostinta cu libertatea de expresie cu prilejul unei deplasari la Strasbourg, in 1965, cand a fost socata sa-i auda pe francezi criticandu-l in gura mare, in public, pe presedintele tarii lor de la acea vreme - lucru inimaginabil in Romania socialista, de teama represiunii. Din acel moment, intoarsa in tara, a privit realitatea romaneasca cu alti ochi, devenind din ce in ce mai constienta de ingradirea tuturor libertatilor pe care statul o practica impotriva cetatenilor sai: “Mi-am dat seama ca noi traim ca niste viermi aici, ne lasam striviti”, marturisea ea.

In 1980 a realizat primul "samizdat” (volum fabricat manual, distribuit prin retele de prieteni), "Incercarea labirintului" - o carte de Mircea Eliade, interzisa de comunisti, iar in cercurile dizidente a inceput sa se sopteasca, cu prudenta, numele ei. Dar pentru Doina Cornea, acesta a fost inceputul unui drum fara intoarcere, acela al denuntarii adevaratei fete a regimului ceausist. Au urmat, intre 1982 - 1989, 31 de texte si proteste semnate de curajoasa oponenta a lui Ceausescu si difuzate la postul de radio Europa Libera.

A fost arestata la domiciliu, strada pe care locuia la Cluj-Napoca a fost blocata la ambele capete si i-au fost interzise vizitele. In volumul ”Fata nevazuta a lucrurilor. Dialoguri cu Rodica Palade”, Doina Cornea povesteste: "Fusesem batuta de militianul de la poarta, trantita pe jos, izbita cu picioarele. Schiopatam, respiram greu. La trei zile dupa bataie, securistii mi-au dat voie sa ies din casa pentru a merge la medic. (...) Mi-a eliberat un certificat medical foarte amanuntit, masurand fiecare contuzie: hematom, coapsa stanga: 16/9 cm; hematom, bratul stang: 5/4 cm, si asa mai departe, vreo saisprezece pozitii. Certificatul a ajuns in Occident. Numai asa puteam rezista”.

In 1983, a fost destituita de la universitate si supusa unor anchete, interogatorii, maltratari, amenintari. Dar nu s-a "potolit": impreuna cu fiul ei, Leontin Horatiu Iuhas, a raspandit 160 de manifeste de solidaritate cu muncitorii din Brasov rasculati la 15 noiembrie 1987, ambii fiind arestati pentru 5 saptamani (noiembrie-decembrie 1987). In iulie 1988, Doina Cornea i-a trimis o scrisoare deschisa lui Ceausescu, in calitatea lui de presedinte al Consiliului de Stat, afirmand necesitatea unor reforme. A fost urmarita permanent pana la 21 decembrie 1989. A participat la manifestatia stradala de la Cluj din 21 decembrie 1989, sub gloante.

Doina Cornea, simbol al luptei anticomuniste in Romania, a fost cooptata dupa Revolutia din decembrie 1989 in Consiliul Frontului Salvarii Nationale, organism din care si-a dat demisia la 23 ianuarie 1990, din cauza transformarii FSN in partid politic si a reminiscentelor comuniste ale acestuia. 

Doina Cornea a murit la 4 mai 2018, in locuinta ei din Cluj-Napoca si a fost inmormantata, cu onoruri militare, in Cimitirul Central al orasului.

Sursa foto: Romania curata