Dreptul de vot al femeilor din Romania, castigat cu greu

Reprezentantele sexului frumos din Romania au avut vreme de secole doar statut de femei de casa, fara drepturi, fiind socotite inferioare barbatilor. In perioada interbelica, organizatiile feministe din Romania au dus o lupta grea pentru castigarea dreptului la vot, care s-a concretizat abia prin Constitutia din 1938 - dar si atunci, acordarea drepturilor politice a fost amanata in cazul femeilor, articolul 6 specificand: “Legi speciale, votate cu majoritate de doua treimi, vor determina conditiunile sub cari femeile pot avea exercitiul drepturilor politice. Drepturile civile ale femeilor se vor stabili pe baza deplinei egalitati a celor doua sexe”. Actul prevedea ca isi vor putea exercita dreptul de a alege doar femeile cu varsta peste 30 de ani.

Aparent, lucrurile se miscau in directia buna: la 3 august 1929, odata cu votarea Legii pentru organizarea administrativa, femeile primeau dreptul de a vota si de a fi alese in consiliile comunale si judetene, dar numai cele care erau absolvente ale invatamantului secundar, normal sau profesional, ciclul inferior, functionarele de stat, judet sau comuna, vaduvele de razboi, femeile care fusesera decorate pentru activitatea depusa in timpul razboiului si cele care conduceau societati culturale, filantropice sau de asistenta, la momentul intrarii in vigoare a legii. Ca sa intelegi care era gandirea pana si a celor mai luminati intelectuali ai vremii, trebuie mentionat ca politicianul conservator si mare critic literar Titu Maiorescu nu concepea sa dea "soarta popoarelor pe mana unor fiinte a caror capacitate craniana e cu 10% mai mica. Abia ajung azi creierii cei mai dezvoltati pentru a conduce o natiune pe calea progresului si a prosperitatii materiale”. O mare feminista a vremii, Calypso Botez, afirma cu justificata ciuda: "Noi, romancele din Regatul vechi suntem clasate (...) intre copii, minori, nebuni si idioti. (...) Nu ne putem administra bunurile, nu putem face nici un act fara autorizatia barbatului, nu ne putem creste copiii cum vrem, nu putem dispune de nici un lucru din casa noastra dupa voie, caci legea presupune ca in casa unde este un barbat, totul este al lui. Intr-un cuvant femeia se misca numai dupa bagheta magica a autoritatii maritale.".

Si totusi, cand a devenit dreptul la vot al femeilor o realitate? Abia odata cu Constitutia comunista din 1946, in mult-trambitata atmosfera de egalitate si de distrugere a fostei oranduri burghezo-mosieresti, se introduce dreptul de vot universal pentru populatia majora, indiferent de sex. 

Primul stat din lume care a introdus votul universal, atat pentru barbati cat si pentru femei a fost Noua Zeelanda, in anul 1893. 

Romania nu a fost la coada clasamentului emanciparii politice a femeilor. In Europa, votul femeilor va fi introdus prima oara in Marele Ducat al Finlandei, in anul 1907. Au urmat Norvegia, in 1913, Danemarca, 1915 si Uniunea Sovietica, in 1917, Marea Britanie, 1918, Germania, Polonia, Austria si Olanda, in 1920. Pe continentul american, Canada a acordat drepturi egale de vot ambelor sexe in 1917, SUA in 1920, in timp ce Ecuadorul a fost primul stat din America de Sud care a acordat femeilor dreptul de a vota, in 1931.

Si, oricat de bizar ar parea, trebuie sa stii ca India si Grecia au legiferat acest drept in 1952, Elvetia, tocmai in 1971, iar Portugalia abia in 1976.

Sursa foto: History.com