„Dragoste la kg”, o comedie pe placul tuturor

Teatrul ne provoacă, ne amuză și, uneori, ne pune față în față cu realități surprinzătoare. „Dragoste la kg” este una dintre acele comedii care, dincolo de umorul spumos, ascunde teme profunde despre relații, aparențe și valoarea sentimentelor într-o societate guvernată de superficialitate. Pentru a descoperi mai multe despre această piesă savuroasă, am stat de vorbă cu Anca Grosu, Ștefan Opreanu, Bogdan Acatrinei și Ștefana Tărniceanu, actorii care dau viață personajelor și care ne-au împărtășit perspectivele lor asupra spectacolului, provocările rolurilor și mesajul pe care îl transmit publicului. Hai să vedem ce au avut de spus!

Cum este pentru voi să faceți parte din acest spectacol? Ce vă atrage la această piesă?

Anca Grosu: O reala bucurie, atat datorita colegilor fabulosi pe care am avut sansa sa ii am, cat si datorita faptului ca odata cu spectacolul acesta am reusit sa imi inchid o rana ce era deschisa de multa vreme. Ce ma atrage la aceasta piesa este exact familiaritatea. Cat de mult exista in Elena parti din viata Ancai si vice versa.

Ștefan Opreanu: În primul rând vreau să spun că sunt foarte mândru de acest spectacol. Și nu mă refer neapărat la rolul pe care l-am creat, mă refer la procesul lung și anevoios pe care l-a parcurs acest proiect până să fie scos la public. Am avut parte de multe obstacole în a crea acest produs și la un moment dat m-am gândit că poate ar fi mai bine să renunț, dar nu m-a lăsat inima. Am pus multă pasiune și mult suflet în acest proiect și, indiferent de greutățile pe care le-am întâmpinat, cumva am reușit să duc proiectul mai departe până să fie scos la public. Sigur că nu e doar meritul meu, e meritul tuturor celor care au crezut în acest proiect și care au pus umărul la dezvoltarea lui. După ce spectacolul a fost scos la public, după o serie lungă și obositoare legată de chestiuni de logistică, sentimentul a fost unul minunat. Chiar dacă rezultatele uneori au fost sub așteptări, am avut totuși senzația că nu am muncit în zadar. Să fac parte din acest spectacol este o bucurie imensă, am avut noroc de colegi foarte talentați. Iar Mircea Rotaru, care a fost de acord să preia spectacolul sub bagheta sa regizorală, e o persoană cu care îmi face mereu plăcere să lucrez. La această piesă mă atrage ideea și provocarea de a fi un om autentic. În adolescență, dar și în primii ani ai maturității, am fost un om timid și cu o stimă de sine scăzută. De multe ori căutam validarea celor din jur, în loc să încerc să merg pe calea mea și să fiu autentic. Așa cum Toma, personajul meu din piesă, e judecat pentru alegerile sale, așa și eu eram judecat pentru alegerile mele și puneam mult la suflet. Deci mă regăsesc cumva în acest personaj.

Bogdan Acatrinei: Ma bucura enorm sa fac parte din aceasta distributie si sa ajut, prin felul personajului meu, sa transmit o lectie importanta publicului, cat si sa trag un semnal de alarma in privinta “fat shamingului”.

Ștefana Tărniceru: În anul I de facultate am văzut acest spectacol, realizat de o clasă de actorie de la UNATC și m-a marcat foarte tare. Patru ani mai târziu, lucrurile s-au așezat astfel încât să fac o înlocuire pentru spectacolul “Dragoste la kg”, iar pentru asta îi sunt extrem de recunoscătoare regizorului nostrul, Mircea Rotaru, pentru că mi-a oferit această șansă. Le mulțumesc și colegilor mei, pentru încrederea oferită. datorită lor am lucrat cu mare drag la acest proiect și am cunoscut niște oameni deosebit de buni.

Care a fost cea mai dificilă scenă de interpretat și de ce?

Anca Grosu: Ultima scena, insa nu dau spoilere asa ca nu pot spune de ce. 😊

Ștefan Opreanu: Ultima scenă. E o scenă care mă consumă mult din punct de vedere emoțional și nu a fost deloc ușor să ajung să o joc așa cum trebuie.

Bogdan Acatrinei: Cea mai dificila scena a mea, se regaseste undeva la mijlocul spectacolului, cand personajul meu, Catalin, un superficial convins, are parte de un profund moment de sinceritate in privinta relatiei sale cu persoanele grase. Nu va zic mai mult, va las sa-l descoperiti singuri 😜

Ștefana Tărniceru: Nu este neapărat o scenă, dar au fost anumite replici care m-au pus în dificultate, deoarece eram răutăcioasă și aruncam mici înțepături spre ceilalți, iar eu, din fire, nu sunt așa. Dar am săpat în interiorul meu și cu ajutorul imaginației și a repetițiilor am reușit să trec peste acest blocaj.

Ce credeți că aduce piesa Dragoste la kg în peisajul teatral românesc?

Anca Grosu: Zambet dar si reflectie in acelasi timp.

Ștefan Opreanu: Cred că aduce ideea că nu putem să schimbăm ce se întâmplă în jurul nostru, dar putem să schimbăm cum reacționăm noi la ce se întâmplă în jurul nostru sau la comportamentul oamenilor din jurul nostru. Toma este judecat, chiar blamat, că se vede cu Elena, o tipă supraponderală. Toma o iubește pe Elena, dar nu-și poate asuma relația cu ea de teama prejudecăților celorlalți. Cătălin, personajul care îi creează toate problemele lui Toma, pănă la urmă îi spune o replică foarte importantă lui Toma apropo de relația lui cu Elena: „Dacă îți place de Elena, nu asculta de mine, nu asculta de nimeni”. Această replică ar trebui să dea de gândit multor oameni, adică să nu le pese de ce zic ceilalți. Faptul că există unii oameni care nu sunt în stare să-și asume deciziile și pun la suflet prejudecățile altor persoane e altă discuție.

Bogdan Acatrinei: “Dragoste la kg” trage un real semnal de alarma, atat in privinta “fat shamingului”, cat si in cea a superficialitatii in care societatea noastra se scalda. Societate care nu ar accepta niciodata o relatie intre un barbat aratos, de succes, si o femeie grada, cu o conditie inferioara.

Ștefana Tărniceru: Un mesaj profund strecurat într-o piesă care, la prima vedere, pare doar o comedie ușoară.

A existat un moment în timpul repetițiilor care v-a marcat sau v-a schimbat perspectiva asupra piesei?

Anca Grosu: Culmea e ca de fiecare data aproape….o simt pe Elena altfel… ceva…chiar si in cel mai mic detaliu, se schimba la ea. La nivel macroscopic vorbind totusi, schimbarea personajului este in bine, in sensul ca devine si mai increzatoare decat era inainte. 😊

Ștefan Opreanu: Nu știu dacă mi-a schimbat perspectiva asupra piesei, dar m-a marcat scena de final cu Anca Grosu, interpreta Elenei. Anca e o parteneră minunată și reacția ei la ultima scenă cu mine e atât de apăsătoare încât am simțit un gol în stomac, Anca e o actriță fantastică. Acesta a fost finalul scris de Neil LaBute și a trebuit să-l facem ca atare.

Ștefana Tărniceru: La unul dintre ultimele noastre șnururi, am început să plâng la scena de final. Am fost impresionată de modul în care colega mea, Anca Grosu, a reușit să-mi trasmită atât de multă emoție. Am reflectat apoi la propria mea relație și la cum eram cât pe ce să nu o am, deoarece eram doar o adolescentă dintr-un oraș mic, care se temea de ce va spune lumea. Am realizat cât de norocoasă sunt că nu am luat în seamă ce spun gurile rele și că mi-am ascultat inima, altfel îl puteam pierde pe cel mai important om din viața mea.

Cum credeți că publicul se raportează la personajele voastre?

Anca Grosu: Cu siguranta fiecare dintre noi a intalnit in viata sa cel putin un om care nu se incadra in standardele generale: fie de frumusete, fie de comportament etc. Daca cel putin un spectator al nostru pleaca din sala, dupa spectacol, cu ideea ca ar fi putut sa fie mai ingaduitor, mai tolerant cu cei pe care i-a intalnit dar care nu corespundeau “statisticii generale” atunci ma declar implinita!

Ștefan Opreanu: Cred că unii oameni se regăsesc în aceste personaje. Fiecare personaj ascunde o traumă, doar că se manifestă diferit la fiecare în parte.

Bogdan Acatrinei: Consider ca publicului i se preda o lectie a constientizarii si a introspectiei. I se prezinta pe parcursul spectacolului, o lume din care societatea noastra nu ar trebui niciodata sa faca parte. Este o lectie ideala de “AŞA NU”.

Ștefana Tărniceru: Cred că se poate regăsi în fiecare dintre ele, măcar puțin.

Cum ați descrie personajele voastre în câteva cuvinte?

Anca Grosu: Elena este o efervescenta prin definitie dar si sensibila in acelasi timp, doritoare de adevar, de transparenta, pentru ca ea insasi este asa.

Ștefan Opreanu: Toma este un personaj obișnuit cu standardele rigide ale societății, dar caută o scăpare. Scăparea pare să vină din relația lui cu Elena, dar reacțiile celor din jur îi testează limitele. Toma e un personaj încercat, rămâne de văzut dacă face față la ce i se întâmplă.

Bogdan Acatrinei: Personajul meu, asa cum am spus si anterior, face parte din marea masa a persoanelor superficiale ale acestei lumi. O persoana fara scrupule, in ceea ce priveste umilirea altor persoane, din cauza unor idei preconcepute. Acesta nu are o evolutie spre mai bine, ci este exemplul perfect al persoanei cu “ochelari de cal”. Acea persoana care persista in propriile idei si preconceptii, fiind convins ca acesta este modul corect de gandire indiferent de argumentele “contra” care i se aduc.

Ștefana Tărniceru: Pasională, determinată să afle adevărul, va merge până în pânzele albe pentru a-și atinge scopul (iar aici pot spune că ne asemănăm). Își dorește o relație serioasă și este mult prea interesată de ce cred cei din jur.

Ce aspect al piesei credeți că provoacă cel mai mult publicul să reflecteze?

Anca Grosu: Judecarea, cateodata cu asprime, a celor care nu sunt parte din turma, a celor care nu sunt “la fel” sau macar asemanatori.

Ștefan Opreanu: Nu cred că e unul singur, cred că sunt mai multe. Dacă ar fi să dau un exemplu, aș zice că în anumite scene putem vedea că viața nu se reduce la standardele de frumusețe sau la statutul social. Lucrurile sunt mai complexe.

Ștefana Tărniceru: La finalul spectacolului Cătă, interpretat de Bogdan Acatrinei, are un monolog în care îi vedem, în sfârșit, latura umană și ne dăm seama de motivația din spatele acțiunilor lui.

Cum vedeți evoluția personajului vostru de-a lungul piesei? Există un moment-cheie care îi schimbă perspectiva?

Anca Grosu: Elena este constienta de felul in care arata, este impacata cu acest lucru, se bucura de faptul ca un barbat considerat frumos de catre societate se indragosteste de ea, insa totul pana cand simte ca pentru el este prea mult, chiar daca el incearca pe tot parcursul piesei sa isi autoimpuna sa o iubeasca neconditionat.

Ștefan Opreanu: La presiunile colegilor săi, Cătălin și Gina, interpretați după părerea mea cu mult farmec de Bogdan Acatrinei și Ștefana Tărniceru, Toma ajunge la câteva concluzii; că nu poate să-și țină relația cu Elena ascunsă, ori își asumă relația cu ea, ori va avea de pierdut.

Bogdan Acatrinei: In ceea ce priveste raportul dintre personajul meu, Catalin, si publicul spectator, exista posibilitatea ca trasaturi ale lui Catalin sa se reflecte in fiecare dintre ei, intr-un anumit moment al vietii. Momente in care, manati de superficialitate, au recurs la prejudecati fata de alte persoane.

Ștefana Tărniceru: Consider că Gina evoluează doar în aparență și că mai are nevoie de puțin timp pentru a trece peste ceea ce i s-a întâmplat, pentru a se putea vindeca complet.

Dacă personajul vostru ar putea spune un singur lucru publicului, ce credeți că ar fi?

Anca Grosu: Iubiti si iubiti-va, nu mult, nu putin, doar Iubiti!

Ștefan Opreanu: Fiți autentici, chiar dacă pare ușor de zis!

Ștefana Tărniceru: Nu mai alerga după oamenii nepotriviți și nu te mulțumi niciodată cu mai puțin decât ceea ce meriți.

Unde vă putem vedea în următoarea perioadă?

Anca Grosu: In concluzie in data de 13 Februarie la Teatrul Infinit, cu spectacolul “Dragoste la kg” apoi lunar cu acelasi spectacol fie la sala Tagpandora, fie la Teatrul Infinit, dar si in spectacole muzicale pentru copii, alaturi de Stefan Opreanu  (Teatrul So Art) si in alte spectacole impreuna cu colegii din Teatrul Sufletos, in fiecare weekend, la Cinema Europa. 😊

Ștefan Opreanu: La TagPandora și la Teatrul Infinit unde mă puteți vedea, pe lângă Dragoste La Kg, în spectacolele Un Bărbat Și Mai Multe Femei și în O Cină Cu Bucluc, două spectacole în care joc alături de Oana Berbec, o colegă foarte expresivă și carismatică. Mai pot fi văzut și în zilele de weekend dimineață la Cinema Europa unde joc diferite spectacole pentru copii alături de nimeni alta decât Anca Grosu, partenera mea din Dragoste La Kg.

Bogdan Acatrinei: Fara a va da si mai multe spoilere despre “Dragoste la Kg”, va las sa descoperiti singuri intreaga poveste, din sala de spectacol. Acestea fiind spuse, ne vedem la TEATRUL INFINIT, pe data de 13 FEBRUARIE 2025 la ORA 19:00.

Ștefana Tărniceru: Vă așteptăm cu mare drag pe data de 13 februarie, de la ora 19:00, la Teatrul Infinit, iar din martie vom reveni cu alte reprezentații.

Bilete puteți găsi pe

https://www.bilete.ro/dragoste-la-kg/dragoste-la-kg-13-feb-2025/?aff=showpass&utm_source=showpass_source&fbclid=IwY2xjawIZU9RleHRuA2FlbQIxMAABHQ0d6WirYOJhUp_0ZDOUCTIY2JqQ5uQ6dnfsYtHfIS20i9UNu-oEg9DByg_aem_xFAoovUqESH-oASYIIFSsw

https://www.iabilet.ro/bilete-dragoste-la-kg-dupa-neil-labute-106854/?fbclid=IwY2xjawIZU91leHRuA2FlbQIxMAABHZXpIPRnAwtJQfzjtn7xNXigRl1hKhs9VN4MBVojevz46rTSDVUYqkI5tA_aem_JxOf4a3vNj4bE1rowp80Zw

https://eventbook.ro/theater/bilete-dragoste-la-kg?fbclid=IwY2xjawIZU-1leHRuA2FlbQIxMAABHSRHZI3ub5GxUVRat1MyysXEuYka4jzLhcmDjCwMzKzY3-p6de3th_Tifg_aem_i7pn-5S0Yq57RHan74kZ5g