Descoperire arheologica de exceptie la Histria: peste 40 de monede si podoabe antice din metal pretios
Peste 40 de monede si cateva podoabe antice din metale pretioase au fost descoperite in situl arheologic Histria, informeaza Muzeul National de Istorie a Romaniei.
Aceste artefacte au fost descoperite intr-un context arheologic apartinand unei locuinte incendiate in perioada romana, se arata intr-un comunicat transmis de reputata institutie de cultura.
Din acelasi strat provin numeroase artefacte (inscriptii, vase ceramice, obiecte din bronz, fier, sticla, piatra).
Descoperirile au fost facute in cursul campaniei anuale de cercetari arheologice de la Histria, in cadrul sectorului Poarta Mare - Turnul Mare, activitate coordonata de Muzeul National de Istorie.
'Conditiile descoperirii tezaurului indica faptul ca podoabele si monedele erau pastrate intr-o caseta din lemn, iar in urma incendiului acestea s-au contopit pastrand forma acesteia. Cel mai probabil, locuinta apartinea unei familii importante de la mijlocul secolului al II-lea - mijlocul secolului al III-lea dupa Hristos, iar obiectele de valoare erau pastrate intr-un loc special, insa din cauza incendiului nu au mai putut fi salvate la acel moment. Aceasta locuinta romana somptuoasa, cu pavaje din calcar si pereti cu tencuiala pictata, precum si vestigiile arheologice descoperite prin cercetarea sa sunt marturii semnificative pentru reconstituirea unui moment din viata vechii cetatii in perioada Principatului', mai precizeaza comunicatul.
Monedele si podoabele antice au caracteristici ce vor determina clasarea in categoria Tezaur a patrimoniului cultural national.
Obiectele au fost aduse in laboratorul de restaurare al Muzeului National de Istorie, intrand in colectiile acestuia.
Intr-o prima etapa sunt necesare activitati de investigare si restaurare-conservare, astfel incat bunurile arheologice sa poata fi prezentate public.
Inceputul cercetarilor arheologice in cuprinsul sitului Histria dateaza inca din anul 1914, iar acestea se desfasoara in prezent sub coordonarea Institutului de Arheologie 'Vasile Parvan' din Bucuresti, in colaborare cu Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta, Muzeul National de Istorie a Romaniei, Universitatea din Bucuresti - Facultatea de Istorie si Universitatea Ovidius din Constanta.
'Muzeul National de Istorie a Romaniei, cu o echipa formata din Adela Baltac, Paul Damian, Virgil Apostol si Eugen Paraschiv-Grigore, are un sector de cercetare distinct in cuprinsul sitului, unde realizeaza - cu finantare proprie - sapaturi arheologice din anul 2000 si pana astazi, obiectivul acestora fiind studierea epocii romane timpurii la Histria', mentioneaza sursa citata.
Pana in prezent, echipa de arheologi din cadrul Muzeului National de Istorie a cercetat o serie de edificii si complexe arheologice din epoca elenistica tarzie (secolul I inainte de Hristos) pana la ultimul nivel roman timpuriu (secolele IV - VI dupa Hristos).
'Printre acestea se remarca noi portiuni din doua strazi, cunoscute preliminar din cercetari anterioare, un traseu de strada necunoscut pana la cercetarile noastre, trei edificii de mari dimensiuni adosate acestor artere, canale de colectare a apei menajere sau conducte de apa potabila, o fantana, un cuptor, aici fiind descoperite varii obiecte arheologice (vase de provizii, amfore, vase de lux si de uz comun, obiecte din bronz, fier, sticla si os, monede, fragmente de inscriptii si arhitecturale etc.)', se mai arata in comunicatul amintit.
sursa foto: MNIR, pagina de FB.