Cercetatori: Se prefigureaza un om de stiinta AI?
Inteligenta artificiala (AI), cu ajutorul generatoarelor de imagini si al agentilor conversationali, ii pune la incercare pe artisti si scriitori, insa oamenii de stiinta cred ca aceasta ar putea, de asemenea, sa revolutioneze cercetarea si chiar sa ocupe un loc proeminent in lucrarile laureatilor premiului Nobel.
In 2021, omul de stiinta japonez Hiroaki Kitano a lansat ceea ce el a numit Nobel Turing Challenge. Acesta a provocat cercetatorii sa creeze pana in 2050 un „om de stiinta AI” capabil sa efectueze in mod autonom cercetari demne de premiul Nobel, transmite France Presse.
Unii cercetatori lucreaza pentru a crea un astfel de coleg artificial, iar aproximativ o suta de "oameni de stiinta roboti" lucreaza deja in stiinta, explica Ross D. King, profesor de inteligenta artificiala la Universitatea Chalmers din Suedia.
Specialistul a publicat in 2009 un articol in care a prezentat, impreuna cu alti cercetatori, un robot stiintific numit "Adam", prima masina care a produs descoperiri stiintifice in mod autonom.
"Am construit un robot care descoperea noi idei stiintifice, le testa si confirma ca sunt corecte", a declarat King pentru AFP.
Robotul a fost programat sa formuleze ipoteze in mod autonom, sa conceapa experimente pentru a le testa si chiar sa programeze alti roboti de laborator pentru a efectua aceste experimente si in cele din urma sa invete pe baza acestor rezultate.
"Adam” a fost insarcinat sa exploreze functionarea interna a drojdiei si a descoperit "functii genetice" necunoscute pana atunci.
Un al doilea robot savant, numit "Eve", a fost apoi creat pentru a studia medicamentele candidate pentru malarie si alte boli din zone tropicale.
Cu astfel de roboti, "cercetarea costa mai putin si ei lucreaza 24 de ore din 24", explica Ross D. King, adaugand ca sunt si mai rigurosi in monitorizarea proceselor.
Cercetatorul recunoaste, totusi, ca inteligenta artificiala este departe de a se ridica la nivelul unui om de stiinta demn de Nobel. Ar fi nevoie de roboti "mult mai inteligenti", capabili sa "inteleaga imaginea de ansamblu" pentru a concura cu laureatii Nobelului.
Traditia stiintifica nu este pe cale sa fie inlocuita de masini”, este de acord Inga Strümke, profesor asociat la Universitatea Norvegiana de Stiinta si Tehnologie, pentru AFP.
"Asta nu inseamna ca este imposibil", adauga ea, considerand ca este "cu siguranta" clar ca IA are si va avea un impact asupra modului in care se desfasoara stiinta.
Un bun exemplu in acest sens este modelul Alphafold AI dezvoltat de Google Deepmind, care prezice structura tridimensionala a proteinelor pe baza aminoacizilor acestora.
"Stiam ca exista o relatie intre aminoacizi si forma tridimensionala finala a proteinelor si ca am putea folosi invatarea automata pentru a o gasi”, explica Strümke.
Totusi, aceste calcule sunt prea complexe pentru oameni, asa ca "masina a facut ceva ce niciun om nu putea face", a continuat ea.
Alphafold a evidentiat in acelasi timp slabiciunea modelelor actuale de inteligenta artificiala, cum ar fi retelele neuronale, a spus ea.
Acestea sunt foarte bune la procesarea unor cantitati masive de informatii si la gasirea unui raspuns, dar nu sunt capabile sa explice de ce acel raspuns este corect.
Astfel, desi cele peste 200 de milioane de structuri proteice prezise de Alphafold sunt "extrem de utile", a explicat Strumke, "ele nu ne spun nimic despre microbiologie".
Pentru ea, stiinta urmareste sa inteleaga universul si nu doar sa "faca supozitii corecte".
Cu toate acestea, activitatea revolutionara desfasurata de Alphafold a determinat expertii sa-i plaseze pe creatorii sai printre potentialii candidati la Premiul Nobel.
Directorul Google DeepMind, John M. Jumper, si CEO-ul si co-fondatorul Demis Hassabis au primit deja prestigiosul Premiu Lasker in 2023.
Acestia apar in baza firmei de analiza Clarivate, care anticipeaza potentialii castigatori ai Premiului Nobel in functie citarilor din articolele de cercetare, noteaza news.ro.