2023-12-07 16:25:52

Cel mai mare lac de pe Pamant, descoperit de cercetatori romani

Cercetatori romani de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geo-ecologie Marina (GeoEcoMar) si Universitatea din Bucuresti au intrat in Cartea Recordurilor, dupa ce au descoperit proportiile imense ale celui mai mare lac din istoria planetei Pamant: Paratethys. Guinness World Records a publicat online un articol dedicat „Celui mai mare lac care a existat vreodata” si, de asemenea, recordul a fost publicat in editiile tiparite, in peste 40 de limbi.

 Este vorba despre o echipa condusa de dr. Dan Palcu, formata din cercetatori ai institutului GeoEcoMar si cercetatori ai Universitatii din Bucuresti, o premiera pentru cele doua institutii.


La apogeul sau, Paratethys se intindea pe o suprafata de aproximativ 2,8 milioane de kilometri patrati si continea peste 1,8 milioane de kilometri cubi de apa salmastra (apa dulce combinata cu apa sarata in diferite proportii). Asta inseamna de peste zece ori mai mare decat volumul combinat al tuturor lacurilor de apa dulce si sarata actuale.


"Pentru mult timp, s-a crezut ca aici a fost o mare preistorica, Marea Sarmatica. Acum avem dovezi clare ca pentru aproximativ cinci milioane de ani, aceasta mare a devenit un lac - izolat de ocean si plin de animale nemaiintalnite in alte locuri de pe glob. Lacul a acoperit mare parte din teritoriul Romaniei, in afara de zonele de muntoase, si a lasat in urma marturii spectaculoase, precum nisipurile cu trovanti din Subcarpatii Buzaului si Oltenia de sub munte, calcarele din zona Istrita care acum 10 milioane de ani erau plaje tropicale, si falezele rosiatice din Dobrogea de Sud, unde ciclurile de umplere si desecare ale lacului se reflecta in alternantele albicios-rosiatice ale rocilor”, transmite Dan Palcu.


„Investigatiile noastre depasesc simpla curiozitate. Ele dezvaluie un ecosistem care a raspuns dramatic la fluctuatii climatice. Explorand cataclismele pe care le-a indurat acest mega-lac antic, ca urmare a schimbarilor climatice, obtinem informatii nepretuite. Cu ajutorul lor, se pot elucida potentiale crize ecologice declansate de schimbarile climatice pe care planeta noastra le sufera in prezent. Totodata, cercetarile noastre aduc clarificari despre stabilitatea bazinelor cu ape toxice, precum Marea Neagra", spune cercetatorul.


Acum aproximativ 11 milioane de ani, intr-o epoca geologica denumita Miocenul superior, continentul european arata foarte diferit fata de astazi. Cea mai impresionanta trasatura a continentului a fost, probabil, Paratethys - un corp de apa care se intindea de la est de muntii Alpii pana in regiunile care astazi apartin Kazahstanului. Dan Palcu si colegii sai au determinat proportiile mega-lacului intr-un studiu publicat in iunie 2021.


Format in urma cu aproximativ 12 milioane de ani, cel mai mare lac despre care se stie ca a existat vreodata pe Pamant este Megalake Paratethys, care se intindea din Alpii de est ai Europei pana in ceea ce este astazi Kazahstanul, in Asia Centrala. La apogeul sau, in urma cu aproximativ 10 milioane de ani, se estimeaza ca a acoperit o suprafata de 2,8 milioane de kilometri patrati (1,08 milioane de mile patrate) - ceea ce il face putin mai mare decat Marea Mediterana din zilele noastre - si a detinut un volum de peste 1,77 milioane de kilometri cubi (424.645 de mile cubice) de apa salmastra.


Oamenii de stiinta au folosit o serie de metode pentru a estima dimensiunea fostului mega-lac, in primul rand prin colationarea unor date paleogeografice extinse pentru a produce modele digitale de elevatie (DEM) care au furnizat harti 3D ale batimetriei lacului. Activitatea tectonica istorica din regiune a fost luata in considerare la determinarea dimensiunilor lacului, la fel ca si descoperirile de fosile, depozitele de sedimente si tipurile de roci din intreaga regiune Eurasia.


Pe parcursul celor 5 milioane de ani de viata, o combinatie de schimbari climatice si activitate tectonica a redus dramatic dimensiunea Megalake Paratethys. In timpul celei mai intense perioade de desecare, intre 7,65 si 7,9 milioane de ani in urma, a pierdut mai mult de o treime din apa si aproximativ doua treimi din suprafata sa, scazand cu aproximativ 250 de metri (820 de picioare). Se crede ca o reumplere ulterioara a lacului a provocat o revarsare in Marea Mediterana intre 6,7 si 6,9 milioane de ani.


Marea Neagra, Marea Caspica si Marea Aral, candva bazine in albia Paratethys, sunt acum principalele ramasite ale megacalcanului.


Paratethys a fost candva gazda unei varietati de fauna endemica care nu se gaseste nicaieri altundeva pe planeta, inclusiv Cetotherium riabinini, cea mai mica balena cu balene din arhiva fosila, care atingea o lungime de aproximativ 3 m (9 ft 10 in).


Castigarea unui loc in Cartea Recordurilor este o realizare uriasa si ii va informa pe multi despre stiinta fascinanta din jurul acestui mega-lac. De la infiintarea sa in 1954, Guinness World Records a vandut peste 150 de milioane de carti in peste 100 de tari si a fost tradus in peste 40 de limbi.


Studiul a fost realizat in colaborare intre Universitatea Utrecht (Olanda), Universitatea din Sao Paulo (Brazilia), Academia Rusa de Stiinte (Rusia), Centrul Senckenberg de Cercetare a Biodiversitatii si a Climei (Germania) si Universitatea din Bucuresti (Romania), condus de paleo-oceanograful Dan Palcu de la Universitatea din Sao Paulo.


Vezi si