Astazi, sarbatoarea Mucenicilor

Sarbatoarea crestina a Sfintilor 40 de Mucenici din Sevastia, praznuita pe data de 9 martie, coincide cu inceperea anului agricol traditional dinaintea crestinarii si a generat in Romania si Republica Moldova Mucenicii sau Macinicii. In aceasta zi, se face curatenie mare in gospodarii, incinerandu-se gunoaiele stranse numai cu foc adus din casa, pentru a duce caldura dinauntru afara. 

In credinta populara a romanilor, in ziua Sfintilor Mucenici se incheie zilele babelor, zile capricioase ale ingemanarii iernii cu primavara, lasand loc zilelor mosilor, zile calde. De aceea, in aceasta zi se fac ritualuri de alungare a gerului: gospodarii lovesc pamantul cu bate sau maiuri, rostind descantece, pentru ca sa iasa caldura si sa alunge gerul, iar copiii se joaca sarind peste foc. 

Ziua de Mucenici este practic Anul Nou de primavara, un ritual din calendarul popular romanesc care are loc la echinoctiul de primavara, insa fiind o reminiscenta antica, sarbatorirea sa a ramas stabilita in popor inainte de schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian.

In ziua Mucenicilor, in credinta populara, se deschid mormintele si portile Raiului, iar gospodinele fac in cinstea sfintilor 40 de colaci numiti sfinti, mucenici sau bradosi. In mod traditional, in timp ce femeile fac cei 40 de mucenici de sarbatoare, barbatii beau 40 de pahare de vin - e drept ca se imbata crunt, dar vinul baut in ziua respectiva, se spune, se transforma de-a lungul anului in sange si putere de munca. Un alt obicei al Mucenicilor/Anului Nou de primavara era pornirea plugului, cu un colac in coarnele plugului sau ale boilor, iar altii se dadeau de pomana.

In Moldova, mucenicii, numiti sfintisori, au forma cifrei 8 si sunt copti din aluat de cozonac (faina, oua, lapte, zahar si drojdie), apoi unsi cu miere si nuca. In Dobrogea, se pastreaza aceeasi forma, dar mucenicii sunt mai mici si sunt fierti in apa cu zahar, cu scortisoara si nuca, simbolizand lacul in care au fost aruncati Sfintii Mucenici. In Muntenia, pe langa bradosii obisnuiti, se face o "Uitata" pentru morti, adica un mucenic mai mare, in forma de om, cu nas, gura, urechi, dar orb, pe care copiii il joaca in jurul focului si care este dedicat celor morti care pe timpul anului au fost uitati. In Gorj si Mehedinti, exista obiceiul aflarii norocului, adica se prepara o turta din faina de grau in care se introduce o moneda de argint sau de aur. Dupa copt, turta se taie in bucati identice, care se impart membrilor familiei, iar cel care gaseste moneda e considerat cel mai norocos din casa.

Pomenirea mortilor in ziua de Mucenici este raspandita in toate regiunile etnografice romanesti.

Spor la mucenici sau - dupa caz - la pahare!

Sursa foto: Shutterstock