Astazi ne amintim de Papa Francisc
Astazi ne amintim de Papa Francisc, nascut Jorge Mario Bergoglio la 17 decembrie 1936, in Buenos Aires, Argentina - primul papa provenit din America Latina si primul iezuit ajuns pe Scaunul Pontifical. A studiat chimia inainte de a intra in ordinul iezuit, fiind hirotonit preot in 1969. Ascensiunea sa clericala a inclus functiile de arhiepiscop de Buenos Aires (in 1998) si cardinal (in 2001), pana la alegerea sa ca papa in 2013, succedandu-i lui Benedict al XVI-lea, care demisionase din motive de sanatate.
Cunoscut pentru simplitate si apropierea de credinciosi, Papa Francisc era pasionat de fotbal si suporter declarat al clubului San Lorenzo de Almagro, avand carnet de membru cotizant cu numarul 88235. Tineretea sa a generat controverse, mai ales legate de rolul sau in timpul dictaturii argentiniene, fiind acuzat ca nu i-ar fi protejat suficient pe doi preoti persecutati.
Ca papa, a adoptat o atitudine ferma fata de abuzurile clericilor, inclusiv cele sexuale, promovand toleranta zero, sanctiuni mai dure si transparenta. De asemenea, a criticat deschis coruptia din Biserica si a initiat reforme administrative, teme reflectate si in filmul "The Two Popes" (2019).
Un om erudit si un spirit viu, Papa Francisc vorbea cursiv spaniola, limba oficiala a Argentinei, italiana - limba materna a parintilor -, engleza, franceza, latina, germana, limba in care si-a redactat teza de filosofie si poseda notiuni de limba portugheza. La 24 noiembrie 2017, Papa Francisc a fost ales membru de onoare al Academiei Romane.
In ultima perioada a vietii sale, s-a confruntat cu numeroase probleme de sanatate, care i-au limitat mobilitatea, dar nu si activitatea publica. Inca din tinerete, i-a fost extirpata o parte dintr-un plaman, iar la varste inaintate a suferit de afectiuni respiratorii recurente, dureri cronice de genunchi, sciatica si interventii chirurgicale la colon. In ultimii ani, a folosit frecvent scaunul cu rotile, vorbind deschis despre fragilitatea umana si batranete.
In timpul pandemiei de COVID-19, Papa Francisc a avut un rol simbolic si pastoral important, adaptand slujbele religioase la restrictiile sanitare fara precedent. Pentru prima data in istoria recenta, celebrarile de Paste, Craciun si alte sarbatori majore au avut loc in Bazilica Sfantul Petru aproape goala, fiind transmise prin televiziune si online. Momentul cel mai emblematic a fost rugaciunea extraordinara Urbi et Orbi din 27 martie 2020, oficiata intr-o Piata San Pietro complet pustie, sub ploaie.
In ciuda bolilor, Papa Francisc a continuat sa transmita mesaje de speranta si responsabilitate morala. Un citat reprezentativ este: "Puterea adevarata este slujirea”, dar si "Biserica nu este o vama, ci casa parinteasca unde este loc pentru fiecare”. Atitudinea sa sincera fata de suferinta a intarit imaginea unui papa apropiat de oameni, care a vazut boala nu ca pe o slabiciune, ci ca pe o lectie de umilinta si credinta si a considerat ca "Moartea nu este sfarsitul a tot, ci inceputul a ceva.”.
Pe 21 aprilie 2025, Papa Francisc a incetat din viata.