Astazi de amintim de Maria Tanase

La 22 iunie 1963, pleca sa le cante ingerilor Maria Tanase. Pasarea maiastra, asa cum o numise Nicolae Iorga, a amutit inainte sa implineasca 50 de ani. Vestea a cutremurat intreaga tara, iar la inmormantarea artistei au venit aproape un milion de oameni si in Romania a fost declarata zi de doliu national.

Maria Tanase s-a nascut in data de 25 septembrie 1913, in mahalaua Caramidarilor din Bucuresti. In mai 1934, se angajeaza la Teatrul "Carabus”. La 2 iunie, debuteaza in revista Carabus-Express cu pseudonimul Mary Atanasiu, ales de Constantin Tanase. In acelasi an, imprima romanta "Mansarda" la casa de discuri "Lifa Record”, aceasta fiind prima inregistrare a artistei.

In 1937, inregistreaza primele cantece populare - printre care "Cine iubeste si lasa" si "M-am jurat de mii de ori" si oamenii din bransa vorbesc, deja, despre o voce exceptionala, asa incat nu dureaza mult si este invitata la Radio Bucuresti. Debutul radiofonic se produce la 20 februarie 1938, cand sustine "pe viu" ("live", cum am spune astazi) un program de cantece romanesti la emisiunea "Ora satului”: "M-am jurat de mii de ori", "Sapte saptamani din post", "Ce-i mai dulce ca alvita", "Cine iubeste si lasa", "Geaba ma mai duc acasa", "Marie si Marioara", "Tiganeasca", "Cand o fi la moartea mea". A fost momentul cand Maria Tanase a intrat definitiv in casele si in sufletele romanilor. De a doua zi, toata lumea vorbea despre ea, asa ca Radioul a programat-o de atunci aproape in fiecare saptamana.

A fost inceputul unui succes fulminant si al unei povesti de dragoste intre o mare artista si un public care a adorat-o si pentru care ea a facut toate sacrificiile. 

Succesul international l-a cunoscut mai intai nu in nume propriu, ci reprezentandu-si tara la un eveniment de amploare mondiala. La 16 aprilie 1939, pleaca la Expozitia Universala de la New York (New York World’s Fair). Inaugurarea oficiala a pavilioanelor a avut loc la 5 mai 1939, iar ea a cantat impreuna cu orchestra lui Grigoras Dinicu si cu naistul Fanica Luca la Casa romaneasca (unul din pavilioanele Romaniei). Aici, Maria Tanase are ocazia sa-i cunoasca pe George Enescu si pe Constantin Brancusi. 

Frumoasa cantareata a strabatut apoi tara in lung si in lat si pleaca in strainatate pentru o serie de turnee in Bulgaria, Iugoslavia, Turcia, Franta si chiar America, unde a incantat politicieni, ambasadori si presedinti.

Spre sfarsitul anului 1940, Garda de Fier ii interzice sa mai apara in public si, din ordinul Ministerului Propagandei, au fost distruse toate discurile de patefon existente cu Maria Tanase in discoteca Radiodifuziunii, precum si matritele acestora de la casa de discuri Columbia, sub pretextul ca distorsionau folclorul romanesc autentic. Redactorii curajosi de la Radio o mai programeaza cu cantari "pe viu", dar era extrem de riscant. 

Dupa instaurarea comunismului, in 1952 este solicitata sa profeseze la Scoala medie de muzica nr. 1 din Bucuresti, in cadrul unei catedre de cant popular nou creata, iar ea raspunde cu entuziasm si scoleste promotii de cantareti carora le insufla valorile autentice ale folclorului. 

In vara anului 1953, s-a desfasurat in Bucuresti Concertul popoarelor, organizat cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului si Studentilor pentru Pace si Prietenie. Maria Tanase lanseaza atunci cu mare succes "Dragi mi-s cantecele mele" si "Aseara vantul batea".

Iar dupa o pauza discografica fortata de 11 ani, din 1954 inregistreaza frecvent la Radio si la casa de discuri Electrecord. In 1958, inregistreaza la Electrecord patru cantece populare romanesti traduse si adaptate in franceza: "Doina de Dolj", "La malédiction d’amour" ("Cine iubeste si lasa"), "Danse montagnarde" ("Uhai, bade"), "Tiens, tiens, tiens et na" ("Iac-asa"), care au fost incluse, impreuna cu alte cantece ale artistei cantate in limba romana, pe un disc editat in colaborare cu casa franceza "Le Chant du Monde”, distins in 1965 cu "Grand prix du disque”, decernat de Academia "Charles Cros” din Paris.

Maria Tanase s-a remarcat ca un mare talent si in actorie. A jucat pe scena Teatrului Municipal in "Cadavrul viu" de Tolstoi (1945) si in "Horia" de Mihail Davidoglu (1956). A cantat in opereta "Mascota" (1944) si a avut rolul principal in comedia muzicala "Sfinxul de la Hollywood" (1946). De asemenea, a cantat in filmele "Se aprind facliile" (1939), "Romania" (1947), "Ciulinii Baraganului" (1958) si in scurtmetrajul muzical "Mic album muzical" (filmat in 1958), care contine videoclipuri ale pieselor "Marioara de la Gorj", "In Targul Mosilor" si "Salutare, batrane Bucuresti".

Maria Tanase si-a dorit sa plece din lumea asta imbracata simplu, in alb, si sa se odihneasca pe veci pe o perna mare, alba, plina cu petale de trandafiri din gradina casei in care a copilarit. "Calatoria e lunga si fara intoarcere si vreau sa duc cu ea amintirea Livezii cu Duzi, sa-mi sprijin gandurile pe florile copilariei“, spunea pe patul de spital. O luna si jumatate a durat de cand a fost diagnosticata cu cancer pulmonar si pana s-a stins.

Este inmormantata in Cimitirul Bellu, iar la capataiul ei gasesti si astazi, deseori, flori proaspete si o candela arzand.