Armenia si Azerbaidjan se confrunta la Curtea Internationala de Justitie, pe tema epurarii etnice
Armenia si Azerbaidjan se infrunta, incepand de luni, la cea mai inalta instanta a Natiunilor Unite cu privire la o disputa de lunga durata pe tema "epurarii etnice", intr-un moment in care tensiunile militare se intensifica intre aceste doua tari vecine si rivale din Caucaz, relateaza AFP.
Avocatii ambelor parti incep doua saptamani de audieri, prezentandu-si interpretarile dreptului international la Palatul Pacii al Curtii Internationale de Justitie (CIJ) de la Haga. La inceputul acestei luni, cele doua parti s-au acuzat reciproc ca au deschis focul de-a lungul granitei lor comune, reducand sperantele unui acord de pace durabil dupa decenii de lupte sporadice.
Batalia juridica in fata CIJ dateaza din septembrie 2021, cand cele doua tari au depus plangeri una impotriva celeilalte in decurs de o saptamana. Cei doi vecini s-au acuzat reciproc de "epurare etnica" si de incalcarea Conventiei internationale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala (CERD).
CIJ, care se pronunta asupra litigiilor dintre state, a emis ordonante de urgenta in decembrie 2021, cerand ambelor parti sa impiedice incitarea si promovarea urii rasiale. Dar, desi hotararile CIJ sunt obligatorii, aceasta nu are mijloace de a le pune in aplicare, iar tensiunile au crescut, culminand cu ofensiva fulgeratoare a Azerbaidjanului in septembrie anul trecut in teritoriul disputat Nagorno-Karabah. Baku a recucerit teritoriul intr-o operatiune militara de o zi, ceea ce a determinat intreaga populatie armeana din enclava - mai mult de 100.000 din cei 120.000 de locuitori - sa fuga in Armenia.
Cateva saptamani mai tarziu, Armenia a facut din nou apel la CIJ, cerand Curtii sa ordone Azerbaidjanului sa isi retraga trupele din Karabah si sa permita refugiatilor armeni sa se intoarca acasa in siguranta. In noiembrie, Curtea a ordonat Azerbaidjanului sa permita tuturor celor care doresc sa se intoarca in Karabah sa o faca "in siguranta, fara obstacole si cat mai curand posibil".
Audierile, care incep luni, vor continua pana la 26 aprilie. Ele se refera la obiectiile ridicate de fiecare dintre parti in cauza initiala depusa de partea adversa in septembrie 2021. Prim-ministrul armean Nikol Pachinian si presedintele azer Ilham Aliev au declarat ca un acord de pace cuprinzator este la indemana dupa ofensiva de anul trecut din Karabah.
Fostele republici sovietice au purtat doua razboaie pentru controlul acestei regiuni muntoase, soldate cu mii de victime de ambele parti si cu fuga a sute de mii de persoane: unul in anii 1990, cand Uniunea Sovietica s-a destramat, si cel mai recent in 2020.
Conflictul a tensionat, de asemenea, legaturile dintre Rusia si Armenia, Erevanul simtind ca Moscova nu a facut suficient de mult pentru a-l ajuta atunci cand a fost atacat. In februarie, Armenia a aderat oficial la Curtea Penala Internationala (CPI), in ciuda avertismentelor Moscovei. Aceasta este acum obligata sa il aresteze pe Vladimir Putin daca liderul rus ajunge pe teritoriul armean, in baza unui mandat de arestare emis de CPI pe numele presedintelui rus in martie 2023, noteaza news.ro