AI: utila, dar mare consumatoare

Este cert: inteligenta artificiala a intrat in vietile noastre si nu numai ca are de gand sa ramana, dar isi va face simtita prezenta din ce in ce mai pregnant si in domenii din ce in ce mai diverse. Dar pe langa beneficiile incontestabile si pe langa dezbaterile etice, un alt aspect incepe sa puna probleme mari: facturile ascunse ale infrastructurii care tine in viata instrumentele de AI. 

In 2025, amprenta de carbon asociata sistemelor de inteligenta artificiala ar putea ajunge la aproximativ 80 de milioane de tone de dioxid de carbon, potrivit unei cercetari semnate de cercetatorul olandez Alex de Vries-Gao, fondatorul platformei Digiconomist, publicata in revista stiintifica Patterns. In paralel, aceeasi analiza estimeaza ca utilizarea de apa legata de AI ar putea urca pana la circa 765 de miliarde de litri intr-un an. In realitate, nu inseamna ca "AI bea apa”, ci ca apa este consumata indirect, mai ales prin racirea centrelor de date si prin producerea energiei necesare acestor sisteme.

Un raport al Agentiei Internationale a Energiei (IEA) arata ca in 2024 centrele de date au reprezentat aproximativ 1,5% din consumul global de electricitate, adica 415 TWh, iar un centru de date orientat spre AI poate consuma cat 100.000 de gospodarii, in timp ce cele mai mari aflate in constructie pot ajunge la de 20 de ori pe atat. IEA estimeaza ca cererea de electricitate a centrelor de date ar putea sa se dubleze pana in 2030, spre circa 945 TWh. 

Sursa foto: OECD.AI