5 iunie, Ziua Invatatorului
La 5 iunie, ziua nasterii marelui pedagog Gheorghe Lazar, se sarbatoreste, in fiecare an, incepand din 2007, Ziua invatatorului, instituita prin Legea nr. 289/2007.
Personalitate complexa, pedagog, teolog, traducator si inginer roman, Gheorghe Lazar este considerat fondatorul invatamantului in limba romana din Tara Romaneasca. In 1818, a infiintat, in Bucuresti, prima scoala cu predare in limba romana. Gheorghe Lazar (n. 5 iunie 1779, dupa alte surse, 9 ianuarie 1782 - m. 17 sept. 1823) si-a inceput educatia la scoala primara din Avrig, localitatea natala, apoi, a urmat liceul piarist din Cluj (1798-1805). In 1802 a invatat la liceul catolic din Sibiu, iar in 1805 - la Cluj. Studiile variate - limbi straine, teologie, drept, filosofie, stiinte - au pus bazele viitoarei pregatiri enciclopedice a lui Gheorghe Lazar. A obtinut o bursa si a devenit student la Viena. Aici a audiat cursuri de teologie, filosofie, drept, pedagogie, literatura, matematica, inginerie, stiinte militare, medicina, fiind influentat de curentul iluminist, potrivit lucrarii "Dictionarul literaturii romane de la origini pana la 1900" .
In 1811 era profesor la Seminarul Episcopiei Ortodoxe din Sibiu. Dupa o serie de ostilitati din partea autoritatilor si, mai ales, din partea episcopului Vasile Moga, Gheorghe Lazar a plecat la Brasov. In continuare a avut de suferit, incercarile de a-si tipari lucrarile traduse, in 1814-1815, fiind supuse esecului. Arhidiacon din 1814, a candidat in 1815 la scaunul episcopal de la Arad, dar a fost inlaturat de un contracandidat sustinut de mitropolitul Stratimirovci. In cele din urma, Lazar a fost destituit din profesorat.
A trecut muntii, in 1816, stabilindu-se in Bucuresti, unde si-a castigat existenta mai intai ca profesor particular. Pentru a-si putea duce la capat planul de infiintare a primei scoli nationale de nivel superior in limba romana, carturarul ardelean trebuia mai intai sa se faca cunoscut, sa isi demonstreze competenta in chestiuni scolare si sa obtina sprijinul boierilor-efori din Bucuresti, dar si al altor carturari romani, potrivit lucrarii "Cultura nationala si spirit european (1818-1864)"
Actul de intemeiere al primei scoli nationale romanesti l-a constituit anafora boierilor-efori din data de 6 martie 1818. Intre semnatarii acesteia, pe langa mitropolitul Nectarie, se numarau Constantin Balaceanu, Iordache Golescu, Grigore Dimitrie Ghica. Cererea boierilor-efori a fost aprobata la 24 martie 1818, de domnul Ioan Caragea (1812-1818), care a consfintit deschiderea in august a primei scoli superioare romanesti, in localul de la "Sf. Sava". La inceput, elevii sai erau baieti de mici meseriasi, targoveti si dascali, pentru ca fiii de boieri frecventau in continuare scoala greceasca.
Scoala si-a inceput activitatea in august 1818, inaugurarea fiind marcata prin lansarea de Gheorghe Lazar a cunoscutei "Instiintari", in care era expus un adevarat proiect de organizare a invatamantului romanesc in patru trepte ("tagme") de invataturi. In procesul de predare, a fost frecvent ajutat de Eufrosin Poteca, Petrache Poenaru, Simion Marcovici, Ioan Pandele si, din 1819, de fostul sau elev Ion Heliade-Radulescu. El insusi a predat matematica si filosofia in prelegeri destinate elevilor, dar si publice, prin care urmarea nu numai educatia culturala a auditoriului, ci si patriotica si nationala. Vasta actiune didactica proiectata de Lazar includea si pregatirea viitorilor profesori romani, cerinta reflectata in decizia Eforiei Scoalelor de a trimite, in 1820, la studii in strainatate, la Pisa si la Paris, pe Eufrosin Poteca, Costache Moroiu, Simion Marcovici si pe Ioan Pandele.
Principala opera a lui Gheorghe Lazar o constituie faptele sale culturale si activitatea sa pedagogica, bazata pe ideea iluminista potrivit careia raspandirea culturii si stiintei in limba poporului va pune capat inapoierii sociale si asupririi nationale. Scoala de la "Sf. Sava" a dat roade in plan national prin pregatirea generatiei pasoptiste, noteaza Agerpres.