4 iulie: prima emisiune a postului Radio Europa Libera
Pe 4 iulie 1950, pleca in eter prima emisiune a postului de radio Europa Libera - cel care, peste ani, avea sa devina singura licarire a constiintei libere pentru sute de milioane de oameni captivi in tarile socialiste/comuniste, cu gandirea, exprimarea si miscarile cenzurate si limitate de regimurile totalitare din Europa de Est. Prima transmisiune a fost catre Cehoslovacia.
Comitetul National pentru o Europa Libera (National Committee for a Free Europe) a fost infiintat de guvernul Statelor Unite la 15 martie 1949, la New York. Radio Free Europe a fost ramura responsabila cu radiodifuziunea in numele acestei organizatii, iar sediul principal al postului a fost stabilit la Munchen. Organizatia a fost ajutata financiar de Congresul Statelor Unite, iar pana in 1972 fondurile pentru finantarea RFE au fost alocate in cadrul bugetului destinat Agentiei Centrale de Informatii (CIA). In 1976, Radio Europa Libera a fuzionat cu postul Radio Liberty (Radio Libertatea), care era de asemenea orientat spre emisiuni anticomuniste, insa specializat pe emisiunile catre URSS, si finantat de Congresul Statelor Unite. Radio Libertatea fusese infiintat in 1951 de Comitetul American pentru Eliberarea Popoarelor din Rusia (American Committee for the Liberation of the Peoples of Russia).
La 29 noiembrie 1950, era difuzata prima emisiune in limba romana la Radio Europa Libera, iar pe masura ce in tara cenzura, minciuna, teroarea, ingradirea drepturilor omului si taierea accesului la informatie au devenit omniprezente, postul a ramas singurul loc in care romanii puteau auzi adevarurile tinute ascunse de regimul comunist - desi a asculta postul era o infractiune aspru pedepsita, iar simplul fapt de a nu-ti fi turnat la Securitate vecinii despre care se afla ca ascultau Europa Libera te putea trimite la inchisoare pentru "uneltire impotriva regimului socialist" sau "atitudine dusmanoasa". Programul "Actualitatea romaneasca", probabil cel mai urmarit de catre romanii din tara, irita in mod deosebit autoritatile de la Bucuresti.
Jurnalistii curajosi ai sectiei romane s-au distins si printr-o tinuta intelectuala deosebita si riscau zilnic sa fie victime ale unor atentate comise de agentii trimisi de Ceausescu sa-i urmareasca. Printre directorii departamentului: politologul Ghita Ionescu, jurnalistul Noel Bernard si istoricul Vlad Georgescu, iar printre colaboratori s-au numarat personalitati ale exilului precum Monica Lovinescu si Virgil Ierunca. Dar si Ionel Corneliu Chiriac - care se "semna" Cornel Chiriac si le daruia romanilor inegalabilul program "Metronom". Dupa caderea comunismului, ascultatorii au aflat numele reale ale vocilor care spuneau adevarul si tineau aprinsa luminita sperantei ca va cadea comunismul - multi dintre redactorii si crainicii care s-au perindat de-a lungul anilor la microfonul postului foloseau pseudonime, in speranta naiva ca vor fi mai greu de identificat de agentii aflati pe urmele lor.
"Premisele pentru inlaturarea totalitarismului si orientarea spre democratie se datoreaza in mare masura acestui post de radio. Pentru multi romani, emisiunile de la Europa Libera au fost oxigenul care le-a permis sa respire si sa reziste sub comunism. Europa Libera a salvat vieti si a influentat destine, fiind marea obsesie a lui Nicolae Ceausescu si a Securitatii. Impotriva Europei Libere autoritatile comuniste au indreptat un intreg arsenal de masuri, de la bruiajul postului la interceptarea corespondentei si atentate impotriva angajatilor acestuia." - este scris pe site-ul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc. Institutia promite ca "va pune in curand la dispozitia publicului larg o parte din arhiva de emisiuni transmise la Radio Europa Libera in perioada 1956-1991".
Sursa foto: swling.com