30 octombrie 1990: inaugurarea Canalului Manecii
La 30 octombrie 1990, echipele de muncitori britanici si francezi s-au intalnit pentru prima data sub apele Canalului Manecii, marcand finalizarea legaturii fizice dintre cele doua maluri. A fost momentul istoric care a prefatat inaugurarea oficiala a Tunelului Manecii, una dintre cele mai mari realizari ingineresti ale secolului XX.
Ideea unui tunel care sa lege Franta si Anglia a fost propusa inca din secolul XIX, insa a fost abandonata de mai multe ori, din motive tehnice, financiare sau politice. In 1987 a inceput oficial constructia Tunelului Manecii, un proiect comun intre cele doua state, realizat de consortiul TransManche Link (TML) si finantat de compania Eurotunnel, fara sprijin guvernamental direct.
Peste 13.000 de muncitori au lucrat neintrerupt, folosind 11 masini de forat uriase care au avansat simultan din ambele directii – din Coquelles, in nordul Frantei, si din Folkestone, in sudul Angliei. Cand cele doua echipe s-au intalnit, diferenta de axa a fost de doar 358 de milimetri – o performanta remarcabila pentru acea vreme.
Tunelul Manecii are o lungime totala de 50,45 kilometri, dintre care 37,9 kilometri se afla sub mare, fiind la momentul inaugurarii cel mai lung tunel submarin din lume. El este alcatuit din doua tuneluri principale feroviare, folosite pentru trenuri, si un tunel central de serviciu, destinat interventiilor si evacuarii.
In timpul constructiei, s-a excavat o cantitate uriasa de roca si pamant — aproximativ 4,9 milioane de metri cubi de material, echivalentul a peste 1,2 milioane de camioane incarcate. In Franta, o mare parte din roca excavata a fost folosita pentru a crea o zona artificiala de teren langa Coquelles, denumita Parc Marcel-Doret, iar in Marea Britanie, materialul extras a fost depozitat la Shakespeare Cliff, langa Folkestone, unde a format o noua peninsula de teren - numita astazi Samphire Hoe, o rezervatie naturala si loc de promenada deschis publicului.
Proiectul, estimat initial la 4,7 miliarde de lire sterline, a ajuns sa coste peste 9 miliarde, devenind cel mai mare proiect de infrastructura finantat privat din lume. In pofida depasirilor de costuri si a intarzierilor, constructia a fost finalizata in 1993, iar inaugurarea oficiala a avut loc pe 6 mai 1994, in prezenta Reginei Elisabeta a II-a si a presedintelui francez Francois Mitterrand.
Utilitatea constructiei s-a dovedit imediat. Calatoria dintre Londra si Paris, care altadata dura peste sase ore cu feribotul, s-a redus la doar doua ore si un sfert cu trenul de mare viteza Eurostar. In fiecare zi, prin tunel trec aproximativ 400 de trenuri, transportand zeci de mii de pasageri si mii de vehicule prin serviciile Le Shuttle si trenurile de marfa. Traversarea efectiva dureaza doar 35 de minute.
Zona franceza de la Coquelles si Calais a devenit, incepand cu anii 2000, un punct fierbinte al crizei migratiei. Mii de persoane din Orientul Mijlociu si Africa de Nord, fugind de razboaie si saracie, s-au adapostit in tabere improvizate, sperand sa ajunga in Marea Britanie prin tunel. Asa-numita "Jungla de la Calais”, care a gazduit uneori peste 6.000 de oameni, a fost desfiintata in 2016, dar fenomenul nu a disparut.
Sursa foto: The Local France