28 noiembrie 1893: pentru prima oara, femeile au dreptul de a vota
In 28 noiembrie 1893, Noua Zeelanda a devenit prima tara din lume care a acordat femeilor dreptul de vot, marcand un moment decisiv in istoria democratiei si a egalitatii de gen. Aceasta realizare nu a aparut peste noapte, ci a fost rezultatul unei miscari puternice si bine organizate, condusa de activiste precum Kate Sheppard si Liga pentru Temperanta Crestina a Femeilor. Prin petitii masive, discursuri publice si presiune constanta asupra legislatorilor, aceste femei au reusit sa transforme o idee considerata radicala intr-o realitate politica.
Femeile neo-zeelandeze au votat pentru prima data la alegerile generale din 1893, desfasurate pe 28 noiembrie pentru circumscriptiile "europene” (colonisti), iar pe 20 decembrie pentru circumscriptiile maori. A fost cea mai mare participare electorala de pana atunci, in principal datorita entuziasmului generat de noul drept.
Legea adoptata in 1893 acorda drept de vot tuturor femeilor adulte considerate "British subjects”, adica cetatene ale Imperiului Britanic, cu varsta de cel putin 21 de ani. Nu existau restrictii legate de statut marital, avere, proprietate sau educatie - o abordare foarte progresista pentru acea epoca. Au votat atat femeile europene, cat si femeile maori, desi acestea din urma votau in circumscriptii separate.
Totusi, femeile nu puteau fi candidate la alegeri; acest drept a fost obtinut abia in 1919.
Adoptarea legii a fost intens dezbatuta, iar opozitia a invocat temeri legate de destabilizarea societatii traditionale sau ca femeile ar fi influentate excesiv de preoti si de miscarea pentru temperanta. Presa vremii a reflectat clar aceasta polarizare: ziare progresiste precum "The Press (Christchurch)" si "Lyttelton Times" au sustinut activ miscarea, prezentand-o drept un pas firesc spre o societate moderna si morala, in timp ce presa conservatoare a criticat reforma, prezicand haos in gospodarii si scaderea interesului femeilor pentru viata familiala. Unele caricaturi satirice prezentau soti "ignorati” de consoartele lor militante, ironizand ideea emanciparii.
In practica, temerile privind conflictele familiale nu s-au confirmat. Participarea mare la vot si reactiile pozitive de dupa alegeri au aratat ca societatea putea integra cu succes noul drept democratic. Noua Zeelanda a devenit astfel un simbol global al progresului si al luptei pentru egalitate, iar momentul 28 noiembrie 1893 a inspirat ulterior numeroase alte tari sa adopte reforme similare.