26 aprilie - Ziua Covrigului. Scurta istorie a produsului care a cucerit lumea.

🥨„Covrigul care a cucerit lumea” – O istorie a inelului de legendă

Pe 26 aprilie se sărbătorește Ziua Internațională a Covrigului, acel simbol simplu, dar profund, care a străbătut secolele, granițele și culturile – rotund ca soarele, răsucit cu migală și încărcat cu tradiție, legendă și savoare.

🌀 Rădăcini medievale, povești monahale

Legenda spune că primii covrigi au fost creați în jurul anului 610, de către călugării creștini din sudul Franței sau nordul Italiei, care răsuceau bucăți de aluat dospit în forma brațelor încrucișate – un simbol al rugăciunii. Aceste delicii erau oferite copiilor ca recompensă pentru învățarea rugăciunilor, iar numele „pretiola” (mică recompensă) i-a consacrat.

Rețeta era simplă: făină, apă, sare și drojdie – însă forma era cheia. O altă legendă vine din Germania, unde „bretzelul” era un simbol al speranței și prosperității, fiind chiar considerat talisman norocos în Evul Mediu. În Europa Centrală, covrigii erau adesea agățați deasupra ușii, pentru a proteja casa de spirite rele.

✝️ Covrigul și religia

Covrigul a fost adesea legat de posturile religioase. Fiind făcut fără ouă sau lactate, era ideal pentru perioadele de abstinență alimentară. În tradiția catolică, a fost servit de Paște, iar forma lui circulară reprezenta eternitatea și învierea. În unele mănăstiri, covrigii erau incluși în ceremoniile religioase sau oferiți pelerinilor.

🍴 De la mâncare de stradă la fine dining

Astăzi, covrigii există într-o gamă variată – de la snack-ul stradal vândut din cărucioare în New York și Berlin, la reinterpretări elegante în restaurante fine dining. Chefi celebri, precum Wolfgang Puck sau Thomas Keller, au introdus „pretzel buns” (chifle de covrig) în meniurile gourmet, acompaniind foie gras sau tartar de vită.

În America, covrigii bavarezi gigantici se servesc în puburi cu muștar dulce sau brânză topită. Iar în Philadelphia, oraș cu tradiție covrigărească, există restaurante dedicate exclusiv acestui produs, cum ar fi Philly Pretzel Factory sau Sigmund’s Pretzels din New York – adevărate temple ale aluatului răsucit.

🇷🇴 Covrigul în România – de la Buzău încoace

În țara noastră, covrigul are o istorie bogată, mai ales în zona Buzăului, unde „covrigul de Buzău” a devenit brand național. Se spune că ar fi fost adus de negustorii greci sau armeni în secolul al XIX-lea. Dospit lent, rumenit cu grijă și presărat cu mac sau sare grunjoasă, acest covrig a devenit nelipsit din pachetele călătorilor, din viața urbană și rurală deopotrivă.

📚 Covrigul în literatură și film

Covrigul a pătruns și în artă. În literatura română, e amintit cu umor de Caragiale – „cu un covrig în mână și-un gând în ceruri”. Apare și în literatura interbelică, drept mâncare modestă dar omniprezentă. În filme, imaginea vânzătorului ambulant cu covrigi pe sfoară evocă imediat atmosfera Bucureștiului de altădată.

Pe plan internațional, covrigul apare în filme și seriale americane – fie în mâna personajelor grăbite din metroul newyorkez, fie în scene de picnic sau în cultura fast-food-ului urban. În desenul animat „The Pretzel and the Puppies”, covrigii devin un simbol al bunătății și generozității.

🤯 Curiozități rotunde

• Cel mai mare covrig din lume a fost făcut în 2004, în SUA, și a cântărit peste 800 de kilograme.
• În Bavaria, există o „Bretzel Queen”, aleasă anual la festivalurile de bere.
• În Germania, Ziua Covrigului este legată de Vinerea Mare, fiind consumat în mod tradițional în acea zi.
• Există chiar și bijuterii în formă de covrig, vândute în magazinele de suveniruri din Austria.

🔁 Un simbol al continuității

Covrigul, cu forma sa de cerc fără început și sfârșit, ne reamintește că simplitatea poate traversa secolele. Fie că e rumenit în cuptor, uns cu ou sau doar cu apă și sare, fie că e în meniul unui restaurant de lux sau pe sfoara unui vânzător ambulant, el rămâne o „pâine mică”, dar cu o poveste mare.

Pe 26 aprilie, merită să-l onorăm cu un zâmbet și o mușcătură.