2 iunie 1896: Marconi si prima scanteie a comunicarii moderne – brevetul pentru radio

Pe 2 iunie 1896, la Londra, un tanar inventator italian pe nume Guglielmo Marconi primea brevetul britanic nr. 12039 pentru o inventie care avea sa schimbe ireversibil modul in care oamenii comunica: radioul. Desi inceputurile transmiterii fara fir sunt legate de experimentele mai vechi ale lui Hertz sau Tesla, Marconi a fost primul care a reusit sa combine toate ideile existente intr-un sistem practic, portabil si aplicabil pe scara larga.

Contextul epocii: O lume in cautarea conexiunii

Sfarsitul secolului al XIX-lea era un moment al marilor descoperiri stiintifice. Telegraful fusese deja revolutionar, dar comunicatia depindea de fire. Ideea transmiterii semnalelor prin aer, fara cabluri, parea apropiata de magie. Heinrich Hertz demonstrase in anii 1880 existenta undelor electromagnetice, dar considerase descoperirea sa doar un experiment de laborator, fara aplicabilitate practica.

Marconi si primele experimente

Nascut in 1874 la Bologna, Marconi a fost un autodidact pasionat de fizica. Inspirat de lucrarile lui Hertz si ale lui Oliver Lodge, el a inceput sa experimenteze in 1894 in gradina vilei familiei. A construit un emitator rudimentar care genera scantei electrice si un receptor cu cohereta de tip Branly.

Primul sau succes notabil a venit cand a reusit sa transmita semnale telegrafice la o distanta de 2 kilometri — fapt remarcabil la acea vreme. In lipsa unui interes din partea guvernului italian, Marconi s-a mutat la Londra in 1896, unde a fost sprijinit de ingineri si de Posta Regala britanica. Acolo, a realizat un test oficial, transmitand semnale prin unde radio intre doua cladiri din Londra. Brevetul primit pe 2 iunie consfintea oficial „un sistem de telegrafie fara fir”.

Impactul global al inventiei

Marconi a fondat imediat compania Marconi Wireless Telegraph Company, care a contribuit decisiv la adoptarea radioului in navigatie si comunicatii militare. Un moment definitoriu a fost in 1901, cand Marconi a reusit prima transmisie transatlantica, intre Cornwall (Anglia) si Newfoundland (Canada), dovedind ca undele radio puteau strabate oceanul.

Radioul a revolutionat:

•  navigatia maritima, ajutand la salvarea de vieti (inclusiv in cazul navei Titanic, unde un operator radio a transmis semnale de ajutor);

•  comunicarea militara, in special in timpul Primului Razboi Mondial;

•  mass-media, prin aparitia posturilor de radio publice in anii 1920.

Elemente inedite si controverse

•  Nikola Tesla revendica si el descoperirea sistemului de transmisie radio, iar in 1943, Curtea Suprema a SUA i-a recunoscut prioritatea in anumite componente. Cu toate acestea, Marconi ramane figura asociata popular cu radioul, fiind si laureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 1909.

•  Marconi si-a demonstrat sistemul in fata Reginei Victoria si a fost considerat un „vrajitor modern”.

•  Intre anii 1930–1940, regimurile totalitare au folosit intens radioul ca instrument de propaganda, confirmand astfel puterea acestei tehnologii in controlul opiniei publice.

Mostenirea lasata de Marconi

Fara brevetul din 2 iunie 1896, lumea comunicatiilor nu ar fi fost aceeasi. Radioul a stat la baza dezvoltarii telefoniei mobile, Wi-Fi-ului, satelitului si internetului wireless. Astazi, fie ca ascultam muzica, comunicam sau navigam online, suntem – in mod direct sau indirect – beneficiarii unei idei nascute dintr-o scanteie intr-un atelier de amator.

Radioul nu a fost doar o inventie. A fost inceputul unei noi ere: era comunicatiei globale.