17 octombrie, Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial. Cele 11 traditii ale Romaniei recunoscute de UNESCO
O melodie invatata de la bunici, un mestesug deprins in atelier, un dans sau un obicei care aduna comunitatea. Patrimoniul cultural imaterial traieste prin oameni si prin ceea ce aleg sa dea mai departe.
Pe 17 octombrie este marcata Ziua Internationala a Patrimoniului Cultural Imaterial, dedicata protejarii acestor forme vii de cultura.
Data aminteste de adoptarea, la Paris, pe 17 octombrie 2003, a Conventiei UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Ziua internationala a fost proclamata in 2023, iar prima editie a fost celebrata in 2024.
Ce protejam, de fapt
Patrimoniul imaterial cuprinde practici, expresii, cunostinte si abilitati pe care comunitatile le recunosc drept parte a identitatii lor.
In cazul ceramicii, de exemplu, atentia se indreapta spre priceperea olarilor si transmiterea mestesugului. In cazul camasii cu altita, conteaza cunostintele si tehnicile prin care aceasta este realizata, alaturi de semnificatia sa culturala.
Conventia din 2003 pune comunitatile in centrul procesului de identificare, protejare si transmitere a patrimoniului.
Romania are 11 elemente pe Lista Reprezentativa UNESCO
Lista include si cobza, inscrisa in 2025 printr-o candidatura comuna a Romaniei si Republicii Moldova.
ElementAnul inscrierii
Ritualul Calusului
2008
Doina
2009
Artizanatul ceramicii de Horezu
2012
Colindatul de ceata barbateasca
2013
Jocul fecioresc
2015
Tehnicile traditionale de realizare a scoartei
2016
Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie – Martisorul
2017
Arta camasii cu altita
2022
Traditia de crestere a cailor de rasa lipitana
2022
Transhumanta, stramutarea sezoniera a turmelor
2023
Cobza – cunostinte, abilitati si muzica traditionala
2025
Mai multe dintre aceste inscrieri sunt realizate impreuna cu alte state, reflectand traditii care circula si se dezvolta dincolo de granite.
Oamenii care pastreaza patrimoniul viu
In Romania, programul „Tezaure Umane Vii” recunoaste persoanele care pastreaza, practica si transmit cunostinte si tehnici traditionale.
Rolul lor este esential: un mestesug continua atunci cand exista cineva care il lucreaza si cineva care doreste sa il invete.
O ie gorjeneasca, transpusa intr-un mural in Spania
Ziua este marcata si prin proiectul „Gorjul. Constantin inainte de Brancusi”, organizat de Asociatia Docuart, cu Fundatia WIN for ART drept coorganizator, in anul in care se implinesc 150 de ani de la nasterea sculptorului.
La Arganda del Rey, in Spania, este programata prezentarea unui mural de aproximativ 80 de metri patrati, inspirat de ia gorjeneasca cu altita. Lucrarea porneste de la un tablou al artistei Roxana Irimia si aduce motivele traditionale romanesti in spatiul urban.
De la cantec si cusatura pana la reinterpretari contemporane, patrimoniul isi continua astfel drumul: prin practica, invatare si intalnirea cu alte generatii.
