10 Mai - Ziua Independentei Romaniei
Data de 10 mai ocupa un loc aparte in istoria Romaniei. Este ziua care leaga trei momente esentiale pentru formarea statului modern roman: sosirea principelui Carol I in tara, proclamarea Independentei si transformarea Romaniei in regat. Astazi, prin Legea nr. 189/2021, 10 Mai este sarbatorita oficial drept Ziua Independentei Nationale a Romaniei.
Drumul acestei sarbatori spre recunoasterea oficiala a inceput in Parlament in urma unui proiect legislativ initiat de deputatul PNL Gigel Sorinel Stirbu. Initiativa a fost depusa in 2016, adoptata de Senat in acelasi an, iar in iunie 2021 Camera Deputatilor a votat legea care readuce in atentia publica o traditie istorica importanta.
Initiatorii proiectului au vorbit despre „restabilirea adevarului istoric”, amintind faptul ca intre 1866 si 1947 ziua de 10 mai era sarbatoarea nationala a Romaniei.
Nu este deloc intamplator.
Pe 10 mai 1866, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea juramantul in fata Parlamentului Principatelor Unite, deschizand una dintre cele mai stabile si importante perioade din istoria moderna a Romaniei.
Pe 10 mai 1877, in plin razboi ruso-turc, independenta Romaniei devenea realitate politica si juridica. Dupa proclamarea din Parlament, Carol I semna actul care conferea putere de lege „Independentei absolute a Romaniei”.
Patru ani mai tarziu, la 10 mai 1881, Romania devenea regat, iar Carol I era incoronat primul rege al Romaniei.
Independenta Romaniei nu a fost insa obtinuta usor si nici acceptata imediat de marile puteri europene.
Razboiul ruso-turc din 1877-1878 a schimbat echilibrul de forte in sud-estul Europei, iar Romania a intrat in conflict alaturi de Rusia impotriva Imperiului Otoman. Armata romana a avut un rol decisiv in luptele de la Plevna, unde soldatii romani au impresionat inclusiv observatorii straini prin curaj si disciplina.
Cu toate acestea, dupa incheierea conflictului, marile puteri au negociat viitorul regiunii fara participarea efectiva a statelor mici implicate in razboi.
Tratatul preliminar de la San Stefano recunostea independenta Romaniei, dar venea si cu o lovitura grea: Rusia cerea retrocedarea sudului Basarabiei – judetele Cahul, Bolgrad si Ismail – teritorii recuperate anterior de Romania.
Guvernul roman a protestat ferm. Mihail Kogalniceanu si Ion C. Bratianu au refuzat orice compromis care ar fi afectat suveranitatea nationala. In paralel, diplomatia romana a inceput o adevarata ofensiva europeana pentru apararea intereselor tarii.
Toate aceste tensiuni au dus la organizarea Congresului de la Berlin din 1878, una dintre cele mai importante reuniuni diplomatice ale secolului XIX. Acolo, marile puteri au redesenat harta Balcanilor dupa propriile interese.
Romania a fost tratata mai degraba ca spectator decat ca partener egal, desi contributia armatei romane la razboi fusese esentiala. Celebrul diplomat sarb Jovan Ristic avea sa rezume perfect atmosfera congresului: marile puteri incearca mereu sa castige pe seama statelor mici.
In final, independenta Romaniei a fost recunoscuta international, dar cu pretul cedarii sudului Basarabiei catre Rusia. In compensatie, Romania a primit Dobrogea si Delta Dunarii, deschizandu-si astfel accesul strategic catre Marea Neagra.
Congresul de la Berlin a confirmat aparitia Romaniei ca stat independent pe scena internationala, iar din acel moment diplomatia romana a inceput sa functioneze de la egal la egal cu celelalte state europene.
10 Mai ramane astfel nu doar o data istorica, ci simbolul unei lupte pentru suveranitate, demnitate si recunoastere internationala. O zi in care Romania si-a castigat, prin sacrificiu si diplomatie, locul intre statele moderne ale Europei.
La multi ani Romaniei independente! 🇷🇴
Pentru mai multe articole despre istorie, cultura si actualitate, urmariti Radio3Net pe Facebook 👇
