1 decembrie 1955: Rosa Parks spune NU
La 1 decembrie 1955, intr-o seara aparent obisnuita din Montgomery, Alabama, un gest de sfidare pasnica avea sa schimbe cursul istoriei. Rosa Parks, o croitoreasa afro-americana in varsta de 42 de ani, a refuzat sa-si cedeze locul unui pasager alb intr-un autobuz segregat. In Montgomery, regulile din autobuze erau clare: primele randuri erau rezervate albilor, iar randurile din spate persoanelor de culoare. In momentul in care sectiunea albilor se umplea, afro-americanii trebuiau sa se ridice si sa cedeze locurile.
In acea seara, Parks s-a urcat intr-un autobuz al companiei Montgomery City Lines pentru a se intoarce acasa dupa serviciu. S-a asezat in asa-numita “sectiune colorata”, destinata afro-americanilor. Pe parcursul calatoriei, zona destinata albilor s-a umplut, iar soferul a cerut ca patru pasageri de culoare sa se ridice. Trei au cedat presiunii. Rosa Parks a ramas asezata. Cand soferul i-a cerut din nou sa elibereze locul, ea a spus celebrul "NU”. Nu a fost un act impulsiv; Parks era activista pentru drepturi civile si secretara a filialei locale NAACP (National Association for the Advancement of Colored People). Decizia ei a fost calma, demna si extrem de curajoasa. A fost arestata, incatusata si acuzata ca a violat ordonantele municipale privind segregarea. Arestarea Rosei Parks a devenit simbolul curajului individual intr-o societate marcata profund de rasism institutionalizat si a dat nastere uneia dintre cele mai importante miscari de protest din Statele Unite – Boicotul autobuzelor din Montgomery - persoanele de culoare au refuzat sa mai utilizeze transportul public.
Acest boicot a durat 381 de zile, timp in care mii de oameni au mers pe jos pe distante mari, s-au organizat retele de masini voluntare pentru transport si s-au tinut adunari si discursuri impotriva injustitiei.
Un tanar pastor baptist numit Martin Luther King Jr. a devenit figura publica centrala a miscarii, facandu-si intrarea pe scena nationala a luptei pentru drepturile civile.
Boicotul a presat sistemul juridic si economic al orasului. In 1956, Curtea Suprema a Statelor Unite a declarat ca segregarea in autobuzele publice este neconstitutionala.
Dupa succesul boicotului, alte actiuni si proteste au urmat in intreaga tara: “sit-in”-uri in restaurante, marsuri, campanii pentru dreptul de vot si impotriva discriminarii.
Aportul decisiv al miscarii a contribuit la adoptarea unor legi fundamentale:
- Civil Rights Act (1964) – a interzis segregatia in institutii publice, educatie si locuri de munca;
- Voting Rights Act (1965) – a pus capat barierelor discriminatorii privind votul.
Arestarea Rosei Parks din 1 decembrie 1955 nu a fost doar un incident intr-un autobuz. A fost scanteia care a aprins o miscare ce avea sa schimbe America. Rosa Parks este amintita astazi ca "mama miscarii pentru drepturile civile” in SUA. Numeroase strazi, scoli si monumente ii poarta numele, iar exemplul ei ramane relevant in lupta contemporana impotriva discriminarii si pentru egalitate.
Sursa foto: People